Pe de altă parte, discrepanţa între abilităţile celor care îşi caută un loc de muncă şi exigenţele angajatorilor români s-a redus. Astfel, într-un studiu din 2013 al OMM, se precizează că această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, în România fiind cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate.

Totodată, rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creştere faţă de 2010 şi mai mult decât triplă faţă de nivelul anului 2000.

‘Toate aceste dificultăţi persistente, ca şi încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 şi 2013, au condus la blazare şi pesimism. Din ce în ce mai mulţi tineri renunţă să mai caute un loc de muncă, iar mulţi se mulţumesc cu un job sub nivelul lor de calificare’, afirmă Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonator al studiului EY ‘Antreprenorii Vorbesc’.

Aceasta adaugă că, după generaţia de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziţia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piaţă, în prezent există ‘o generaţia pierdută’, cea a tinerilor care nu-şi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii cinci ani.

Sintagma ‘generaţie pierdută’ este asociată tinerilor români în rapoarte ale OMM şi în alte studii care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global.

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani), la nivel global, este estimată de OMM la 12,6% în 2013 (în studiul ‘Global Employment Trends for Youth 2013’), aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. În cifre absolute, aceasta înseamnă 73,4 milioane de tineri fără loc de muncă, iar tendinţa este de creştere. Până în 2018, rata şomajului în rândul tinerilor este proiectată să crească până la 12,8%, în timp ce raportul dintre şomajul în rândul tinerilor şi cel în rândul adulţilor se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7%. Ceea ce înseamnă că ‘este aproape de trei ori mai probabil pentru un tânăr să fie şomer decât pentru un adult’.

Cele mai afectate ţări sunt cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, precum şi cele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008, iar în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a crescut chiar şi cu 24,9% între 2008-2012.

‘Cu siguranţă, inversarea acestei tendinţe a ratei şomajului în rândul tinerilor şi readucerea optimismului tinerilor în viitorul lor profesional este un proces extrem de scump. Este nevoie de politici publice cu viziune. Dar, alternativa de a nu acţiona este cel puţin la fel de scumpă, cu costuri sociale şi economice evidente (scăderea nivelului de economii şi scăderea cererii de consum acum, când tinerii sunt întreţinuţi de familie şi rămân sume mai mici la nivelul gospodăriei pentru investiţii, dar, şi mai târziu, când, chiar dacă se vor angaja, nivelul maxim de salarizare la care vor ajunge va fi sub cel al generaţiei anterioare). Şi chiar cu costuri politice, având în vedere că tinerii lipsiţi de perspective au un nivel crescut al euroscepticismului’, subliniază reprezentantul EY.

În opinia sa, una dintre soluţii este susţinerea dezvoltării antreprenoriatului însă pentru creşterea numărului de antreprenori este nevoie de finanţare şi mentorat, dar şi de reducerea birocraţiei. Tinerii antreprenori au nevoie pentru a reuşi de un mediu mai simplu şi prietenos din punctul de vedere al reglementărilor şi al fiscalizării. Mai mult de 53% dintre antreprenorii chestionaţi de EY consideră că această simplificare ar susţine eforturile lor antreprenoriale. Cei mai mulţi antreprenori tineri sunt frustraţi de mediul de fiscalizare şi reglementare, care este gândit în special pentru companiile mai mari.

Firma de servicii profesionale Ernst&Young a devenit EY, cu începere din 1 iulie 2013. În România, EY activează din anul 1992. Cei peste 450 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.
Sursa: Agerpres