Pentru alte zeci de economii din întreaga lume, acesta se va dovedi, însă, o veritabilă năpastă, așa cum se poate vedea în tabelul atașat. Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii este proiectat încă din 2011, iar primele negocieri propriu-zise între cele două părți au avut loc în urmă cu câteva săptămâni, următoarea rundă fiind prevăzută pentru luna octombrie. Dacă se va concretiza, PTCI va reprezenta cel mai mare acord bilateral de liber-schimb încheiat vreodată, urmând să genereze, potrivit calculelor Comisiei Europene, „economii de milioane de euro în mediul de business și, mai important, sute de mii de locuri de muncă“. Într-adevăr, fără doar și poate, cele două mari piețe ar avea de câștigat masiv – calculele grupului de lucru care gestionează PTCI indică un aport anual de 120 de miliarde de euro, pentru UE, și de aproape 100 de milioane, pentru SUA. Pe de altă parte, concluzii de tipul „creșterea economică suplimentară care ar trebui să rezulte de pe urma acordului va aduce beneficii tuturor“ par cel puțin pripite. Un studiu complex realizat de fundația germană Bertelsmann arată că partenerii tradiționali ai SUA (Canada, Japonia sau Australia, de pildă), dar și micile economii emergente care supraviețuiesc de pe urma schimburilor comerciale cu cele două mari puteri (statele din nordul și vestul Africii, în frunte cu Coasta de Fildeș și Guineea) vor avea numai de suferit, atât în privința produsului intern brut per capita, cât și a locurilor de muncă.
Studiul Bertelsmann ia în considerare două scenarii: unul prin care ar fi eliminate doar tarifele vamale, cu impact minor asupra actualului status quo, întrucât nivelul acestor taxe are deja un nivel redus, de circa 4%, și altul prin care, pe lângă aceste taxe, sunt anulate și toate restricțiile de ordin nonfinanciar – diverse reglementări, standarde tehnice și sanitar-veterinare diferite, drepturi de proprietate intelectuală, subvenții acordate preferențial produselor de o anumită origine etc.
România, creștere economică de 4,6%

Pentru România, ambele scenarii se dovedesc avantajoase, dar în măsuri complet diferite. Astfel, impactul eliminării barierelor tarifare ar rezulta într-o creștere a PIB/capita cu aproape 0,4%. Consecințele îndepărtării tuturor obstacolelor, financiare sau nu, ar fi incomparabil mai avantajoase, specialiștii Bertelsmann mizând pe o evoluție de 4,6% a veniturilor per cap de locuitor, în cazul țării noastre. Există state care pot beneficia de creșteri și mai spectaculoase, în frunte cu Marea Britanie (9,7%), Suedia (7,3%), ambele țări desfășurând deja activități comerciale intense cu SUA, sau Spania (6,55%), care ar urma să profite masiv de pe urma ieftinirii anumitor produse de export, odată cu accesul la furnizorii americani, adesea mai accesibili decât cei europeni.
Potrivit unor calcule complexe realizate de institutul german, peninsula iberică ar avea mult de câștigat și la capitolul ocupare, șomajul în Spania și Portugalia urmând să scadă cu circa 0,7%. Per total, acordul ar duce la crearea a peste două milioane de noi locuri de muncă la nivel global. Și, pe de altă parte, la dispariția altor câteva sute de mii de joburi, cele mai afectate piețe ale muncii urmând să fie Canada și Turcia (cu o scădere de circa 100.000 de locuri de muncă), Australia și Japonia.
Principalele mutații așteptate  

Potrivit unui studiu independent realizat de Centrul de Cercetare a Politicii Economice, nu mai puțin din 80% din beneficiile la care putem spera de pe urma ajungerii la un acord vor proveni din eliminarea „costurilor impuse de birocrație și reglementări și din liberalizarea comerțului cu servicii și licitații publice“. Un exemplu relevant în acest sens: în momentul de față, deși practic nu există diferențe între dotările și siguranța automobilelor produse de o parte și alta a Oceanului, odată ajunse pe celălalt continent, acestea trec prin noi teste, compatibile cu piața de destinație. De altfel, producătorii auto din UE estimează că  exporturile de mașini către SUA vor crește cu 150 %, odată cu aprobarea PTCI. Generalizând, acceptarea reciprocă a standardelor tehnice de către cele două părți va reduce simțitor costurile produselor și serviciilor (în momentul de față, este estimat că aceste costuri ascunse ajung până la 2-% din prețul final al produselor).

2 miliarde de euro este valoarea schimburilor comerciale zilnice dintre SUA și UE

119 miliarde de euro în plus ar urma să intre anual în economia Uniunii Europene

545 de euro în plus ar urma să revină anual fiecărei gospodării din UE, sub forma unor produse și servicii mai ieftine