În ciuda vremii capricioase din această vară, cu furtuni şi ploi abundente în toată ţara, anul agricol 2013 se anunţă unul bun cu producţii, la unele culturi, apropiate de cele din 2011, care a fost cel mai bun an agricol din ultimii 20 de ani. La cereale, recoltatul este aproape încheiat şi agricultorii sunt mulţumiţi de rezultatele obţinute, chiar dacă, din cauza ploilor din ultima perioadă, nu tot grâul este de cea mai bună calitate. „Grâul recoltat înainte de ploi, adică, aproximativ 30% din cele 7,2 milioane de tone cât se estimează că va fi producţia în acest an, este de foarte bună calitate, deci este grâu de panificaţie şi acoperă necesarul pentru procesare, nefiind nevoie de importuri. Cel recoltat după perioada ploioasă este grâu furajer, dar bun“, a declarat, pentru Capital, preşedintele Rompan, Aurel Popescu.
Producţii-record, în sudul ţării
Cele mai mari producţii se înregistrează în partea de sud a României (Insula Mare a Brăilei, Balta Ialomiţei, Lunca Dunării), unde există şi cele mai multe sisteme de irigaţii funcţionale. Ioan Niculae, unul dintre marii agricultori din ţară, ne-a spus că pe unele suprafeţe de la malul Dunării, în zona Feteşti – Borduşani, a obţinut producţii chiar mai mari decât cele din 2011. „Înainte de venirea ploilor, pe o solă de 1.000 ha am obţinut peste 7.800 de kg de grâu la hectar. Dar apoi am avut parte de furtuni şi de grindină, care ne-au scuturat o parte din rapiţă, iar zilele trecute, 500 de hectare de grâu ne-au fost făcute zob. Una peste alta, cred că vom închide cu peste 5.500 de kg la hectar la grâu, la orz am închis cu 6.200 kg, la rapiţă ne-am fi apropiat de 4.000, dar după pierderi, vom avea probabil 3.200-3.400 de kg la hectar. La porumb şi la floarea soarelui, culturile arată foarte bine, dar ne uităm la Dumnezeu, sperăm să nu vină secetă“, a spus Niculae.
La rândul lui, Ştefan Poienaru, agricultor din judeţul Ialomiţa, ne-a spus: „Este un an în care a plouat cât în zece, dar pentru agricultură este unul normal, chiar bun, cu excepţia acelei perioade de secetă din primăvară, care a influenţat puţin producţia la grâu. Noi am realizat 2.900 de kg la hectar la rapiţă, 5.300 kg la hectar la orz şi 4.700 la grâu.“
Tot săracul păgubeşte!
Potrivit regulii „producţii mari-preţuri mici“, preţul cerealelor este în scădere în această perioadă. De exemplu, în ultima săptămână, preţul grâului de panificaţie a coborât până la 680 lei pe tonă (cel mai scăzut nivel, comparativ cu perioada similară a ultimilor trei ani), iar cel al grâului furajer a oscilat între 620 şi 650 de lei/tonă. Dacă marii fermieri vor obţine, totuşi, profituri frumoase, pentru că ei deţin spaţii de depozitare proprii şi îşi permit să aştepte momentul cel mai prielnic pentru a vinde cerealele, micii agricultori nu deţin astfel de spaţii şi sunt nevoiţi să vândă imediat după recoltare, când preţurile sunt cele mai mici şi când „samsarii de cereale“ aşteaptă cu camioanele pregătite, la capătul tarlalelor. „Din nefericire, ştim că funcţionează o piaţă de cartel în România. Sunt câţiva traderi mari, care fac regulile şi fermierii, mai ales cei mici, nu pot face nici un fel de joc, pentru că nu există bursă. Şi pentru legume şi produse procesate este o problemă, pentru că supermarketurile fac legea, iar producătorii nu au nici un cuvânt de spus“, ne-a mărturisit Ştefan Poienaru.

„Asocierea, singura soluţie“
Potrivit statisticilor MADR, spaţiile de depozitare pentru cereale şi oleaginoase însumează, la nivel naţional, 18.934,5 mii tone. Dar, licenţiate sunt capacităţi însumând doar 4.421 mii tone, în condiţiile în care producţia anuală de cereale şi oleaginoase este în medie de 23.529 mii tone. La legume, fructe şi cartofi, situaţia este şi mai dramatică: la o producţie de 9.732,8 mii tone, există capacităţi de depozitare de doar 278,4 mii tone. Secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, consideră că singura soluţie este ca agricultorii să se asocieze şi să-şi construiască spaţii de depozitare, accesând fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (Măsurile 121 şi 123).
„Aceste măsuri vor fi menţinute şi în următorul PNDR 2014-2020. Dar nu poţi construi depozite pentru fiecare în parte şi atunci formula de asociere este soluţia pentru crearea acelor cooperative de prestări de servicii, în speţă, de depozitare şi conservare, aşa cum s-a procedat, de exemplu, în Spania“, ne-a declarat Botănoiu.