Spital după spital, extindere după extindere şi…pierdere după pierdere. Aşa pot fi caracterizaţi ultimii trei ani ai pieţei de servicii medicale, care a ajuns în timp record de la boom în criză. Cauza? Printre altele, neadaptarea la specificul local. De unde români dispuşi sau capabili să cheltuiască în medie 100 de lei pe consultaţie sau 200 de lei pe o zi de internare? Oricât de optimiste ar părea datele din sondajul Medibus, care arată că dacă în anul 2004 doar 34% dintre bucureșteni au apelat la serviciile clinicilor private, în 2011 ponderea lor a urcat până la 84%, câştigul nu a fost unul însemnat pentru operatorii mari. Motivul?
De regulă, românii apelează la privat pentru intervenţii punctuale, pentru care nu au încredere să apeleze la stat, unde sunt puşi pe liste de aşteptare. Vorbim aşadar de ambulatoriu, adică de clinici, care au dispărut aproape complet din calendarul de investiţii al operatorilor privaţi în ultimii ani. Focusul a trecut la spitale, iar în întrecerea lor, investitorii au scăpat din vedere faptul că unităţile de stat sunt încă prima alternativă a românilor pentru operaţii mai dificile, mai întâi datorită impresiei că aici e mai ieftin, deşi în unele cazuri şpaga depăşeşte costurile operaţiei la privat, şi apoi datorită renumelui unor medici care profesează încă aici. În mod tradiţional, operatorii ocolesc subiectul profitabilităţii spitalelor construite sau al gradului de ocupare şi de amortizare a investiţiei. Se vede însă clar cum cei care au tăiat cele mai multe panglici în ultimii ani au şi cele mai mari pierderi pe 2012.
„Practic, profitabilitatea pentru jucătorii mari reflectă ciclul de viaţă al unor investiţii de multe ori supradimensionate în raport cu resursele companiei sau cu cererea existentă în piaţă“, spune Sergiu Neguţ, fostul director al clinicilor Regina Maria, acum consultant pe servicii private de sănătate. Într-o piaţă simplă, abia la un anumit nivel de ocupare unitatea reuşeşte să realizeze profit operaţional şi abia la o umplere foarte bună poate acoperi amortizările şi dobânzile, realizând profit net. Însă atunci când trei-patru jucători investesc în acelaşi timp, iar capacitatea creşte mult peste nivelul cererii, cererea existentă se distribuie pe mai multe clinici, deci gradul de ocupare rămâne mic şi întârzie profitabilitatea.
Spital, caut cumpărător
Tocmai pentru că serviciile spitaliceşti private nu au prins la români, toţi operatorii au anunţat investiţii în clinici şi laboratoare în afara Capitalei, care este deja saturată pe aproape toate segmentele. Este posibil însă ca aceştia să încerce să vândă unităţile care nu îşi justifică investiţia. „Furnizorii din piaţă care nu şi-au mulat planurile de investiţii şi de dezvoltare pe nevoile specifice ale pacienţilor suferă puternic în această perioadă. Zilnic aflăm despre alte clinici şi laboratoare care au probleme, care caută finanţare sau care sunt anunţate ca fiind de vânzare“, spune George Mănoiu, directorul de dezvoltare al Romgermed, unul dintre puţinii operatori din top 10 care sunt pe profit.
De investiţii noi, de amploare, nu mai poate fi vorba, având în vedere că cei mai mari operatori au agăţat în cui investiţii de aproximativ 120 de milioane de euro, planificate pentru anul acesta. Pe fondul prudenţei, creşterea totală a pieţei va încetini, posibil pentru prima dată sub nivelul de 10%, crede Sergiu Neguţ.
“2014 va fi un an de consolidare pentru jucătorii mari, care încetinesc dezvoltarea şi investiţiile pentru a reveni la profitabilitate. Fondurile de investiţii prezente în piaţă vor începe să îşi pregătească terenul pentru exit, dar este greu de estimat dacă aceste tranzacţii vor avea loc în 2014 sau 2015“, crede Neguţ, care subliniază că posibilele insolvenţe nu vor afecta jucătorii de top.
Luminiţa de la capătul tunelului, care ar putea reda pieţei strălucirea de altădată este, fără doar şi poate, definitivarea pachetului de bază de servicii medicale şi intrarea asiguratorilor privaţi pe piaţă. Nu sunt însă iluzii deosebite în acest sens, pentru că vorbim de o lege aşteptată de mai mulţi ani.

200 milioane euro totalizează investiţiile în spitalele private construite în ultimii trei ani în ţară, dintre care multe încă nu s-au amortizat