Cursul de schimb al leului faţă de euro s-ar putea situa la 4,43 în decembrie 2013 şi 4,33 în decembrie 2014, iar dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce la 3,70% în decembrie 2013 şi 3,40% în decembrie 2014, conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR)
Estimările pentru decembrie 2013 variază între 4,3 şi 4,5 iar cele pentru decembrie 2014 între 4 şi 4,7. Dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce uşor până la nivelul de 3,70% în decembrie 2013, pe fondul relaxării politicii monetare de către BNR. Cotaţia ROBOR la 3 luni pentru decembrie 2014 este estimată la 3,40%. Previziunile pentru decembrie 2013 variază între 3,5% şi 4,3% iar cele pentru decembrie 2014 între 3% şi 4,25%.
Cursul de schimb al dolarului în raport cu euro s-ar putea situa la 1,30 în decembrie 2013 şi 1,25 în decembrie 2014. Estimările pentru decembrie 2013 variază între 1,25 şi 1,36 iar cele pentru decembrie 2014 între 1,20 şi 1,40.
Adrian Mitroi, vicepreşedinte AAFBR, lector ASE spune că bilanţurile corporaţiilor şi ale indivizilor sunt încă fragile iar protecția la riscul valutar este o grijă pusă pe umerii băncii centrale. Un leu stabil faţă de un euro care se apreciază are efecte favorabile în primul rând prin costuri de producție mai mici. Deficitul de cerere (mai ales cea de import) va rămâne persistent, deci presiunea pentru depreciere va rămâne scăzută.
Finanţarea deficitului trebuie aşezată pe randamente cât mai lungi, în aşa fel încât să începem să avem dobânzi pe termen mediu în lei cât mai scăzute. Efectul ar fi favorabil pe partea de
bilanţ/avere, cu suport pentru psihologia consumatorului dar şi a investitorului (dobânzi mici,
riscuri percepute mai mici, valori mai mari ale activelor, optimism).
Replasarea riscurilor acolo unde au fost asumate iniţial va menţine Europa în uşor dezavantaj
competitiv al unei monede prea apreciate în raport cu diferenţialul de performanţă economică
transatlantic. SUA şi Europa au opţiuni limitate de a contracara superascendenţa economică a
Estului (Rusia, Asia); totuşi, America reuşeşte susţinut să se împrumute pe termen lung ieftin dar şi să se bucure de o monedă în scădere (favorabilitate economică mai bună decât Europa) – aşa cum orice agent supraîndatorat transferă ori prin inflaţie ori prin depreciere o parte din povara datoriei către creditorii săi. Pentru noi, importatori de euro (mai puţin decât altădată, cu cont curent pe surplus) şi exportatori de dolari (materii prime mai ieftine) probabil ca este o poziţie mulţumitoare, de aşezare a aşteptărilor de inflaţie pe trend descendent sustenabil.
Adrian Codîrlașu, CFA, preşedinte AAFBRa declarat că “Asupra cursului de schimb îşi va pune amprenta diferenţialul de dobândă aflat în reducere accelerată datorită pe de-o parte trendului de scădere a ratelor de dobândă la lei, iar pe de altă parte trendului de majorare a ratelor de dobândă externe cauzat de iminenta reducere a volumului de expansiune monetara cantitativă de către băncile centrale ale statelor dezvoltate. Un alt impact asupra cursului de schimb va veni din evoluţia atitudinii faţă de risc a pieţelor globale care va determina evoluţia expunerii investitorilor străini pe active financiare româneşti, având în vedere nivelul record de deţineri de titluri de stat de către investitorii străini”.
Dorina Cobiscan, membru AAFBR, analist BCR: Estimez că rata anuală a inflaţiei va intra în
intervalul ţintit de BNR (2,5%±1pp) începând cu luna septembrie şi va rămâne în cadrul
intervalului până la sfârşitul acestui an. Diminuarea presiunilor inflaţioniste, pe fondul unui an
agricol bun, al efectului de bază favorabil şi al reducerii TVA la pâine de la 24% la 9% începând din luna septembrie ar putea susţine şi alte tăieri ale dobânzii cheie. Continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii cheie la nivelul de 4% până la finele acestui an ar putea conduce la scăderea dobânzilor de pe piaţa interbancară (cu efecte pozitive asupra componentei în lei a creditării, mai ales odată cu luarea deciziei de a acorda credite denominate exclusiv în lei prin programul “Prima Casă”), dar în acelaşi timp ar putea pune şi o uşoară presiune asupra monedei locale.
Cristiana Barabula, membru AAFBR, analist credite BRD Groupe Societe Generale:
Estimez încheierea anului 2013 cu un curs EUR-RON la un nivel de 4,5, sub impactul relaxării dobânzii de politică monetară de către BNR. In 2014 în schimb este posibil să asistăm la o apreciere notabilă a cursului în linie cu creşterea economică durabilă ţintită.