Dacă vrei atenţie, oferi la rândul tău „o atenţie“. Aşa s-a perpetuat, din generaţie în generaţie, comportamentul românilor la medic. Ministerul Sănătăţii (MS) vrea să schimbe parţial lucrurile şi va încerca să fiscalizeze partea cea mai consistentă a acestor atenţii, şi anume cele oferite medicilor cu notorietate, care percep şi 600 de lei pentru o consultaţie. Aceştia, dar şi ceilalţi doritori, vor fi invitaţi de Ministerul Sănătăţii să îşi declare public tarifele şi să acorde consultaţii în privat, după programul de lucru de la stat. Dacă se hotărăsc să accepte oferta MS, ei vor primi 60% din sumele încasate, cu condiţia imperativă de a renunţa la orice job din privat. Cine  pierde şi cine câştigă în cazul în care proiectul propus de MS va trece de etapa de pilot şi va fi implementat din 2014? Pentru că în proiectul propus analiza privind impactul socioeconomic al unei astfel de măsuri lipseşte, ne permitem să estimăm efectele unei astfel de schimbări.  
Cât e halatul?

Prima întrebare care apare este: ce anume vor plăti pacienţii care solicită să fie consulaţi în afara orelor de program? Mai exact, ce are de oferit sistemul public de sănătate, la preţuri de privat? Deocamdată, un aparat de radioterapie la un milion de locuitori, două RMN-uri şi cinci aparate tomograf, la tot atâţia locuitori.
La coada Europei, conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ca să nu mai vorbim de saloane neigienice şi aglomerate sau de medicamente cumpărate din banii proprii. Aşadar, pacienţii vor fi taxaţi în funcţie de notorietatea medicului la care solicită consultaţia, şi nu  pentru infrastructura de multe ori deficitară. Iar România nu duce lipsă de medici profesori foarte apreciaţi şi cunoscuţi pentru operaţiile extrem de dificile realizate în premieră, dar şi pentru tarifele foarte mari, oficiale sau neoficiale. Cum consultaţiile în privat se vor putea acorda doar la cererea expresă a pacienţilor, cu siguranţă aceştia vor căuta medicii recomandaţi. „Numai un anumit segment dintre medici va putea să îşi crească veniturile prin această activitate, şi anume cei care au deja un anumit grad de notorietate. Nimeni nu o să meargă să plătească unui medic tânăr, dar cel tânăr va lucra în echipa celui experimentat şi, încet-încet, va deveni şi el cunoscut“, spune preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae. Numai că mulţi dintre cei tineri, mai ales rezidenţi, nu mai au nici posibilitatea, nici răbdarea de a aştepta un salariu mai mare, aşa că pleacă cu sutele pe an, din ţară. Mai ales că pentru medicul obişnuit  de spital, munca în paralel la privat nu a fost niciodată prea accesibilă, după cum spune dr Dan Pereţianu, vicepreşedintele Camerei Federative a Medicilor din România:
„Medicii care lucrează în sistem dublu îi numeri pe degete, într-o localitate –  numai marii profesori, câţiva chirurgi renumiți sau cardiologi. Majoritatea medicilor nu au timp pentru două munci“.
Şpaga, pe chitanţă

Proiectul nu oferă soluţii la creşterea salariilor medicilor, aşa cum arată titlul, ci va scoate la suprafaţă o parte din plăţile informale, crede preşedintele CMR. Mai exact, doar 20% dintre acestea, cât este limita maximă, din totalul intervenţiilor din spital, care pot fi privatizate. Având în vedere însă estimarea noastră, chiar şi un profesor va obţine la stat mult mai puţin decât ar obţine la privat, ca să nu mai vorbim de medicii mai puţin celebri, pentru care nici măcar nu va fi cerere. Poate cel mai important aspect care a scăpat din vedere legiuitorilor este lipsa banilor pentru decontarea acestor servicii private, care vor avea şi preţuri pe măsură. Fondul Naţional Unic de asigurări Sociale de Sănătate este deja întins la maximum, necesitând, de la an la an, bani din rectificarea bugetară, iar pacienţii tot ajung să sufere lipsuri în spitalele de stat. „Noi credem că parlamentarii nu vor vota un astfel de pilot, pentru că Finanţele va spune că nu sunt bani“, crede Dan Pereţianu.
Stat vs. privat

Proiectul „struţocămilă“ gândit de MS de pentru a atrage pacienţii şi medicii din sistemul privat din ţară, dar şi din străinătate, pare sortit eşecului. Este periculos atât a lega un parteneriat prea strâns cu mediul privat, în sensul privatizării unor secţii, pentru infrastructură, cât şi a acorda servicii private pe „sărăcia“ statului. „La servicii private în spitalele publice s-a renunţat în Europa, pentru că se încalcă principiul concurenţei neloiale. Există posibilitatea de a cere spitalului public servicii hoteliere mai de lux, căci asistenţa medicală trebuie să fie etic aceeaşi“, mai spune Pereţianu. Deocamdată însă, privaţii nu se tem de concurenţă, pentru că salariile oferite de ei medicilor sunt şi de trei ori mai mari decât cele de la stat, cu tot cu surplusul de la consultaţiile private. Astfel, proiectul MS pare să îi ajute doar pe cei care au deja o situaţie financiară satisfăcătoare, şi nu masa critică a sistemului sanitar, compusă din cei care încă stau „pe baricade“, care efectuează gărzi prelungite sau rezidenţii care folosesc studiile din ţară doar pentru a ajunge să lucreze în străinătate.

2.400 de lei pe lună ar câştiga, după calculele Capital, un profesor medic care acordă două consultaţii private pe zi, faţă de 960 de lei, cât ar câştiga un medic fără notorietate

Statul a pierdut deja 160 de milioane de euro din plecarea medicilor în Occident, bani investiţi în formarea lor în ţară.
Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR

39.800  de medici mai activează în România, arată cele mai recente date ale Colegiului Medicilor din România, adică mai puţin de doi la mia de locuitori