Înainte de a produce efectele benefice previzionate la buget, creşterile succesive de accize, impozite locale, adăugate altor majorări ale poverii fiscale din anii anteriori (cea mai gravă fiind creşterea TVA), precum şi măsurile de genul creşterii salariului minim pe economie au distrus profitabilitatea companiilor şi au subţiat veniturile disponibile ale populaţiei, erodând şi mai mult consumul.
Consecinţele grave pentru economie au devenit vizibile rapid, în prima jumătate a anului, şi pentru Ministerul Finanţelor. Execuţia bugetară la şase luni arată că planurile iniţiale de a colecta mai mult la buget au eşuat lamentabil. Opinia trimisă Guvernului de Consiliul Fiscal, instituţia independentă împuternicită să analizeze situaţia finanţelor publice, indică o realitate dezastruoasă.
Faţă de ce îşi propusese să încaseze în această perioadă, statul a ieşit în minus cu 6,5 miliarde de lei (aproape un miliard şi jumătate de euro). Gaura echivalează cu mai mult de un sfert din cheltuielile totale de personal ale statului sau cu bugetele însumate pe jumătate de an ale unor ministere precum cele ale Sănătăţii, Justiţiei şi Mediului. Jumătate din această nerealizare a fost cauzată de absorbţia dezastruoasă a fondurilor europene, restul provenind din eşecul încasării veniturilor fiscale şi nefiscale programate prea optimist la începutul anului. „Situaţia indică în mod clar o economie slăbită, cu probleme“, a declarat pentru Capital, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, precizând că previziunile bune de creştere a PIB (2% anul acesta) se bazează aproape exclusiv pe anul agricol bun şi pe creşterea exporturilor în sectorul auto şi farma, din care statul nu poate aştepta oricum încasări mari.

Afaceri în declin
Impozitul pe profit este cel care a avut, de departe, cea mai dramatică evoluţie. Statul a încasat în primul semestru mai puţin cu 5,5% decât îşi propusese, eşecul fiind explicat, potrivit Consiliului Fiscal, nu doar de regularizările efectuale la impozitul plătit de bănci, ci şi de evoluţia foarte slabă a încasărilor de la ceilalţi agenţi economici. Cum a fost posibil un astfel de eşec de previzionare? În bugetul iniţial, Guvernul şi-a închipuit că economia o să duduie, iar firmele vor raporta pe bandă profituri spectaculoase, insensibile la creşterea poverii fiscale şi la prelungirea crizei, şi a anticipat o creştere cu 8,3% a veniturilor din impozitul pe profit faţă de 2012. La jumătatea anului, guvernanții au constatat că avansul abia s-a apropiat de 0,2%, din cauză că firmele au avut o performanţă financiară slabă.
De altfel, în primele cinci luni, numărul de companii intrate în insolvenţă a crescut cu 9,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atingând un nou maxim istoric, potrivit datelor ONRC. La rata insolvenţelor, România este fruntaşă în regiune, 5,67% fiind un nivel uriaş comparativ cu cele din Bulgaria (0,35%), Polonia (0,04%) şi chiar Ungaria (3,84%). Că lucrurile se agravează o arată faptul că în insolvenţă nu mai intră doar firmele mici, mai vulnerabile, ci şi companii mari (cifra de afaceri medie a unei companii intrate în această procedură a crescut cu peste 60% faţă de perioada similară din 2012).

Consumul scade şi mai mult
O nerealizare importantă a veniturilor bugetare – 485 mil. lei – a avut loc şi în cazul TVA. Prima cauză identificată de Consiliul Fiscal: scăderea consumului populaţiei cu 0,3% în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, majorarea taxei începând să îşi arate, după câţiva ani, consecinţele grave. TVA este principala sursă de venit a bugetului de stat, problemele de colectare afectând ţintele trimestriale de deficit (cash). Pentru a masca ratarea acestora de ochii UE şi ai FMI, Guvernul a găsit o soluţie dubioasă de înfrumuseţare a rezultatelor: blocarea rambursărilor de TVA către contribuabili în ultima lună din trimestru. „Aceasta afectează însă grav lichiditatea şi situaţia financiară generală a companiilor respective“, spune Dumitru. Povara pusă de stat a ajuns să sufoce astfel tot mai mult activitatea economică sau s-o împingă în zona evaziunii. Efectele au fost cu precădere vizibile, în urma creşterii accizelor. Acestea au fost majorate în 2013 la bere, ţigarete şi motorină, iar Ministerul Finanţelor şi-a imaginat că va încasa considerabil mai mult la buget, mai ales că şi cursul de schimb valutar luat în calcul a fost mai mare cu 5,2% faţă de 2012. Surpriză! Piaţa a refuzat să se conformeze previziunilor făcute de strategii finanţelor publice, încasările din accize consemnând cea de-a doua mare nerealizare (minus 713 mil. lei faţă de programul semestrial). Potrivit Consiliului Fiscal, evoluţia sugerează „o scădere a consumului de produse accizabile şi/sau o creştere a evaziunii fiscale“. Chiar şi capitolele de încasări unde evoluţia a fost decentă au în spate povestea unui eşec. La impozitul pe salarii şi venit, precum şi la contribuţiile de asigurări sociale, încasările au evoluat bine în principal ca urmare a creşterii salariilor şi a numărului de angajaţi în sectorul bugetar, banii fiind, de fapt, mutaţi dintr-un buzunar al statului în altul. Măsuri precum creşterea salariului minim pe economie (de la 700 de lei la 750 lei din februarie 2013) au sporit veniturile medii mai mult în sectorul de stat, în timp ce în sectorul privat au avut efecte contrare. Rata şomajului a crescut, iar salariile brute au scăzut, în termeni reali, de trei trimestre în mediul privat, motiv pentru care Consiliul Fiscal crede că majorarea salariului mediu brut pe economie cu peste 7% anul acesta, estimată de Guvern şi incorporată în bugetul iniţial pe 2013, este „puţin plauzibilă“.

-0,3% este scăderea consumului populaţiei, în termeni reali, în primul trimestru din 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

CIFRELE EŞECULUI

827 mil. euro – venituri nerealizate la impozitul pe profit în primul semestru din 2013, faţă de programul iniţial

713 mil. lei – nerealizări la accize

485 mil. lei – nerealizări la TVA

467 mil. lei – venituri nefiscale nerealizate

3.347 mil. lei – sume de la UE nerealizate

+ 18% – depăşirea cheltuielilor de personal prevăzute

+ 6,8% – depăşirea programului de cheltuieli pentru bunuri şi servicii

+9,3% – depăşire la alte transferuri (bani mutaţi dintr-un buzunar în altul al statului)

-19% – „economie” făcută la cheltuielile pentru proiecte cu finanţare UE nerambursabilă