‘Noi lansăm un apel către toţi investitorii cu potenţial să se asocieze, pentru că ne dorim o fabrică de conserve de peşte în Timiş. Aceasta ar permite să creăm un centru de prelucrare cu o linie tehnologică de care să beneficieze toţi producătorii piscicoli’, a declarat pentru AGERPRES Marian Vasile, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş.

Dorel Lazu, preşedinte Asociaţiei Banat Sturio şi cadru didactic asociat al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului ‘Regele Mihai I al României’ a relatat că, în prezent, în judeţ există spaţii de 20 de milioane de euro, hale de creştere super-intensivă a peştelui, cu o producţie de 50 până la 100 kg/mc de apă.
‘Studiile de fezabilitate ne permit să estimăm că vom produce peste 300 tone de peşte valoros – adică păstrăv, sturion, somon, mai puţin crap, deoarece crapul creşte în crescătorii aparte şi nu este atât de valoros. Pentru aceasta, am făcut în Timiş o secţie de industrializare a acestor peşti valoroşi, pentru că prin industrializare se dublează valoarea lor economică. În afară de conserve, facem orice: peşte afumat, sărat, marinat, există o gamă largă de semipreparate şi de preparate, la borcan, cu morcov, cu ceapă, cu piper, cu dafin, cu condimente, după reţete variate, dar nu avem fabrică doar de conserve de peşte simplu’, a declarat pentru AGERPRES Dorel Lazu. Investiţia aceasta este de 15 milioane de euro, deci mai mult de o jumătate din restul investiţiilor. Din cele 15 milioane de euro, 5 milioane reprezintă investiţia de industrializarea peştelui şi 10 milioane de euro reprezintă producţia.
‘Pentru conserve este necesară o altă tehnologie, este o altă investiţie pe alte programe europene. Binenţeles că ne gândim la astfel de linii de producţie (conserve, n.r.). Noi am vrut să facem pe fonduri structurale, dar nu au mai fost bani, iar acum aşteptăm noul ciclu bugetar al UE. Vrem să dezvoltăm, în continuare, ceea ce am început. În Sud-Estul Europei avem cele mai multe investiţii şi cele mai moderne tehnologii’, a adăugat Lazu.

În Timiş funcţionează patru ferme de crescătorie intensivă a sturionilor. ‘Margareta’ este staţia complexă de probe tehnologice, iar până la finele anului mai intră în funcţiune altele două, care produc conform planului de afaceri şi al cifrei de afaceri; toate sunt private.

Celelalte ferme piscicole sunt la Giarmata (lângă Timişoara – n.r.), la Herneacova şi la Fârdea. Până la finele anului va intra pe producţie şi ferma de sturioni de la Jimbolia.
Sursa: Agerpres