Cităm din veștile bune ale ultimelor săptămâni. La nivelul lunii iunie, România a înregistrat cea mai mare creștere a producției industriale din rândul statelor membre UE (9,6%). În prima jumătate a anului, produsul intern brut a urcat cu 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile au crescut și ele cu 6 procente, iar deficitul comercial s-a redus cu două miliarde de euro. Nici că se putea mai bine. Și totuși, aproape pe neprevăzute, în vârtejul acestor statistici îmbucurătoare, și-a făcut loc și o știre dezolantă: numărul șomerilor a ajuns la un maximum al ultimilor trei ani. Vom încerca în continuare să explicăm cum a fost posibilă o asemenea contraperformanță, într-un context macroeconomic destul de stabil.
De ce avem două rate ale șomajului

În România, rata șomajului este calculată în două feluri: INS apelează la metodologia Biroului Internațional al Muncii, întemeiată pe cercetarea statistică a gospodăriilor. În schimb, rata raportată de ANOFM (și preferată de guvernanți) ia în considerare doar persoanele înregistrate la agenţiile de ocupare, fiind utilă mai degrabă stabilirii cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

Tinerii intelectuali, noii asistați social

În legătură cu evoluția PIB, o serie de analiști au afirmat răspicat că vorbim de o creștere conjuncturală, datorată în bună parte unui an agricol bun. Or, în condițiile în care o treime din populația țării lucrează deja în agricultură, această creștere economică nu a fost capabilă să genereze noi locuri de muncă.
Ba dimpotrivă, în iunie, Institutul Național de Statistică a anunțat că rata șomajului a ajuns la 7,6%, nivel atins ultima oară în martie 2010. Și ca număr de persoane, comparația este spectaculoasă: stadiul actual, de 736.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, a mai fost atins doar de două ori în ultimii cinci ani, în martie 2010 (în condițiile în care primăvara acelui an este recunoscută drept cel mai negru punct al crizei economice mondiale) și la finalul lui 2011, anul marilor disponibilizări din sistemul bugetar. Aviz, așadar, celor care au învinovățit guvernele anterioare de „îngroparea“ pieței muncii. În final, fără a favoriza un partid politic sau altul, trebuie amintit că la acea vreme creșterea șomajului, chiar dacă poate nu a fost gestionată ideal, avea niște cauze concrete: recesiunea globală, respectiv impunerile acordului cu Fondul Monetar Internațional.
Și atunci, care sunt cauzele actualului blocaj? „În ultimele luni, deși România a fost stabilă din punct de vedere politic și economic, am observat un declin al numărului locurilor de muncă disponibile pe piață, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acest fapt, combinat cu numărul mare de elevi de liceu care au depus actele pentru șomaj, au dus în mod absolut normal la creșterea ratei de șomaj din România“, este de părere Robert Kicsi, managerul companiei Grafton Recruitment. Așadar, una dintre explicațiile posibile ar fi intrarea tinerilor absolvenți de liceu sau de facultate direct în șomaj, ca urmare a imposibilității de a-și găsi un loc de muncă în timpul facultății sau imediat după terminarea studiilor (în condițiile în care majoritatea universităților organizează examenele de licență în primele zile de vară, iar bacalaureatul a avut loc la jumătatea lui iunie). Într-adevăr, explicația se susține la nivelul lunii iulie, când, potrivit datelor ANOFM, numărul șomerilor cu vârstă sub 25 de ani a crescut cu circa 60% față de luna precedentă, ajungând la 81.500. În iunie însă, luna luată drept etalon în redactarea acestui articol, doar 1.400 de tineri au îngroșat rândurile șomerilor raportat la intervalul anterior. În plus, în ceea ce privește absolvenții de studii medii, să ne amintim că, pe de o parte, numărul elevilor de clasa a
XII-a a rămas relativ constant în ultimii ani, iar, pe de alta, examenul de bacalaureat a fost înăsprit încă din 2011. În tot acest timp, numărul șomerilor înregistrați la nivelul lunii iunie nu a explodat. Prin urmare, cauzele trebuie să fie altele.
Bomba cu efect întârziat

Claudia Indreica, director în cadrul companiei clujene de resurse umane Psihoselect, atrage atenția asupra unei cauze concrete și relativ imprevizibile a creșterii șomajului în timpul verii, perioadă în care, de obicei, gradul de ocupare al populației crește cu 1-2 procente, datorită contractelor temporare încheiate cu lucrătorii sezonieri: „încheierea unor proiecte pe fonduri structurale, începute în intervalul 2009-2010 și a căror perioadă de derulare a ajuns la final. Având anul trecut și anul acesta o perioadă de suspendare a plăților, ceea ce a determinat perioade dificile în funcționarea unor companii, o parte dintre aceste societăți nu a mai aplicat pentru alte proiecte, pentru a-și valorifica astfel resursele – angajați instruiți și cu experiență în domeniul vizat“. Alte cauze ale creşterii şomajului, asupra cărora atrage atenția Marilena Petrec, directoarea APT Group, ar fi imposibilitatea anumitor contractori de a-și mai găsi proiecte pe timpul verii, diminuarea activităţii în firmele de outsourcing, revenirea în ţară a unor persoane care au lucrat pe contract limitat în afară şi restructurările masive în mari companii private din industria extractivă și petrochimică.
În altă ordine de idei, este posibil să asistăm la începutul unei perioade negre, în care calitatea slabă a învățământului, reclamată de toți specialiștii consultați de Capital, să transforme o dată pentru totdeauna piața muncii. În opinia reprezentantei APT, „până acum, majoritatea covârşitoare a şomerilor din România se situau de obicei în segmentul de populaţie cu un nivel de instruire redus – primar, gimnazial sau profesional. Din această vară li s-a adăugat valul de zeci de mii de absolvenţi de liceu şi de studii universitare, care sunt obligați să intre în şomaj, obligaţi de incapacitatea economiei de a-i absorbi. Motivul central este cel pe care îl invocăm de ani buni: inadecvarea sistemului de învăţământ la dinamica macroeconomică“.
Și Adrian Stanciu, directorul firmei de recrutare Smartree, crede că „cererea este destul de restrânsă din cauza programelor educaționale care oferă prea puține direcții pentru tineri, iar oferta încă nu și-a revenit complet din criză, chiar dacă economia pare mai stabilă, cel puțin din punctul de vedere al cifrelor macroeconomice.“
Ne pregătim pentru ce e mai rău

Din păcate, veștile pentru următorul interval se mențin în zona gri. Astfel, potrivit ultimului raport Manpower privind „Perspectivele angajării de forță de muncă“, în trimestrul trei vom asista la o nouă plafonare a pieței muncii. În cuvintele directorului sucursalei autohtone a Manpower, Valentin Petrof, „previziunile scad în șapte din zece sectoare economice analizate și în șase din cele opt regiuni, comparativ cu al doilea trimestru. Față de anul trecut, este de așteptat ca ritmul angajărilor să scadă considerabil în industria prelucrătoare.“ În plus, la finalul lunii trecute, Guvernul a anunțat majorarea cheltuielilor destinate șomerilor cu 60 de milioane de lei, în ideea în care estimează că, până la finalul anului, numărul șomerilor indemnizați va ajunge la 158.000, de la mai puțin de 140.000, câți erau înregistrați la finalul lunii iunie.
Domeniile în care ar fi bine să nu lucrezi

În general, angajatorii nu apelează la varianta concedierilor colective decât atunci când nu mai au alte soluții, altfel preferând varianta disponibilizărilor individuale. Motivele diferă de la o companie la alta. Unele consideră că anunțarea unui proces de concedieri în masă le afectează imaginea, altele, acolo unde este cazul, vor să evite aplicarea contractului colectiv de muncă, ale cărui dispoziții se aplică cu necesitate în cadrul acestei proceduri, altele consideră prea apăsătoare obligația de a înștiința cu 30 de zile înainte agenția de ocupare a forței de muncă de care aparțin. Prin urmare, cifrele de mai sus nu sunt neapărat concludente, fiind mai degrabă utile în identificarea tendințelor de pe piața muncii și a sectoarelor care au cel mai mult de suferit.

Semnele revigorării economiei nu sunt încă vizibile pe piața muncii, unele companii fiind în continuare implicate în procese de restructurare.
Adrian Stanciu, CEO, Smartree