Guvernatorul a declarat recent că are „ambiţia personală“ să reducă dobânzile la lei. Se referea la credite, însă bancherii au înţeles că e bine să taie dobânzile la depozite
Mai multe bănci din România au aplicat reduceri ale dobânzilor la depozite aproape concomitent cu decizia Băncii Naţionale a României de a tăia dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale. O analiză realizată de conso.ro arată că tăierile ajung şi 1,75 puncte procentuale, iar o simplă privire aruncată pe comparatoarele aceluiaşi portal relevă faptul că băncile, pur şi simplu, nu mai sunt interesate de economiile populaţiei şi ale firmelor. Cum altfel poate fi interpretat faptul că băncile de dimesniuni mari, cum ar fi BCR, BRD Raiffeisen, CEC sau ING, practică dobânzi chiar mai mici decât referinţa BNR.
Cel mai probabil, instituţiile de credit mari preferă să se finanţeze cu lei direct de la Banca Naţională, prin intermediul operaţiunilor repo. Dobânzile oferite la cele mai populare forme de economisire, adică depozitele pe trei luni, nu mai depăşesc decât în foarte puţine cazuri 5% pe an, iar băncile cu reţea foarte mare, care atrag majoritatea depozitelor, au coborât dobânzile chiar sub 4% pe an (CEC Bank – 4,10%, BRD – 4%, UniCredit – 3,90%, Raiffeisen Bank – 3,80%, BCR – 3,70%).
Depozitele cu scadenţă la o lună au rate de dobândă şi mai reduse. Doar Piraeus Bank, TBI Bank, Banca Feroviară, Volksbank şi ATE Bank mai au dobânzi de 5% pe an sau apropiate de această valoare. La extrema cealaltă se plasează BRD – 3,50%, Raiffeisen Bank – 3,40%, ING Bank – 3% și BCR – 3%. Lucrurile nu ar fi fost atât de descurajatoare pentru populaţia care intenţionează să economisească dacă ar fi avut măcar alternative mai bune. Nu este cazul, întrucât dobânzile la depozitele în euro aproape că nu mai contează. Maximul este undeva la 3%, în timp ce băncile de dimensiuni mari oferă între 1% şi 2% pe an.
BNR nu mişcă încă piaţa
Pe de altă parte, băncile nu au făcut încă nici o mişcare în ceea ce priveşte creditele în lei, deşi aici chiar ar fi nevoie. Un exemplu concludent pentru diferenţa enormă de costuri între împrumuturile în lei şi cele în valută vine din analiza impactului trecerii programului Prima Casă exclusiv pe moneda naţională. De câte ori au fost puși să aleagă între euro sau lei pentru un împrumut ipotecar – Prima Casă sau credit clasic –, românii au ales într-o proporție covârșitoare (peste 90%) moneda europeană. Și asta pentru simplul motiv că, dacă s-ar fi împrumutat în lei, ar fi plătit o rată cu până la 35% mai mare decât la euro, după cum arată o analiză Capital.
Recenta scădere a dobânzii-cheie de către BNR se resimte în piața monetară peste așteptări. La începutul lunii iulie, BNR a redus dobânda-cheie pentru prima oară în ultimele 15 luni, cu 0,25%, până la minimul istoric de 5%, surprinzând ușor piața, care se aștepta mai degrabă la o menținere. După circa o lună de zile, dobânzile de împrumut din piața monetară pentru scadența de 3 luni (Robor 3 luni) coborâseră cu un pas mai mic decât o făcuse BNR, mai exact cu mai puțin de 0,1% față de nivelul de dinainte de scădere, respectiv la 4,55% (29 iulie), de la 4,63% (1 iulie). La începutul lunii august, BNR a surprins iar piața, dar mai puternic, tăind dobânda-cheie cu un pas curajos de 0,5%, până la un nou minim istoric, de 4,5%. Numai că de data aceasta, tăierea a fost urmată de o scădere mai accentuată în piața monetară, Robor la 3 luni coborând până vineri (9 august) cu mai mult de 0,6%, până la 3,92%, cel mai mic nivel din istorie. Se pare că recenta declarație a guvernatorului BNR că are o ambiție personală să vadă costul la creditele în lei egalizat cu cel la creditele în euro se resimte mai mult în piața monetară.
