Finanţările publice de tip grant prin programele operaţionale ale fondurilor structurale sunt de regulă inaccesibile organizaţiilor de economie socială de mărime mică sau medie care operează la nivel local, datorită lipsei structurale a unor rezerve financiare care să asigurare capitalul de lucru necesar între rambursări, se arată în studiul Economia socială şi ocuparea forţei de muncă - Integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii realizat de Institutul de Economie Socială (IES).
‘Poate cel mai important rol în consolidarea şi dezvoltarea organizaţiilor de economie socială şi indirect în creşterea ocupării forţei de muncă în cadrul acestora îl reprezintă creşterea nivelului de contractare de servicii încheiate cu autorităţile publice locale. Creşterea volumului serviciilor oferite de către furnizorii privaţi din economia socială prin contracte încheiate cu autorităţile publice sau atragerea unor venituri stabile, predictibile şi cu potenţial de creştere, influenţează în mod semnificativ nivelul de angajare şi stabilizare a forţei de muncă în organizaţiile de economie socială’, se arată în document.
Potrivit acestuia, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile la excludere de pe piaţa muncii este în prezent cea mai vizibilă componentă a economiei sociale, mai ales în cazul celei mai noi forme conceptuale şi juridice ale acesteia, cea a întreprinderii sociale şi a sub-componentei sale, întreprinderea socială de inserţie.
‘În România, putem vorbi de întreprinderi sociale de inserţie doar la nivel conceptual, proiectele succesive de legi-cadru ale economiei sociale şi întreprinderii sociale nefiind adoptate până în prezent. Totuşi, la nivelul realităţii empirice, organizaţiile de economie socială au o orientare pronunţată către integrarea socială şi profesională a grupurilor vulnerabile, peste două treimi din totalul organizaţiilor de economie socială din România desfăşurând activităţi ce implică într-o formă sau alta persoane aflate în situaţii de excludere socială’, arată studiul IES.
Unităţile protejate, arată documentul, organizaţii cu un rol explicit în integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi sunt forme organizaţionale apropiate modelului întreprinderilor sociale de inserţie.
‘Cum cadrul legal al unităţilor protejate nu face nicio referire la principiile constitutive ale economiei sociale (management participativ, conducere democratică, restricţii în distribuirea profiturilor către acţionari etc.), asumăm că doar unităţile protejate organizate în formele tradiţionale ale economiei sociale: asociaţii, fundaţii, cooperative pot fi asimilate domeniului întreprinderilor sociale (de inserţie) sau în cel mai larg al economiei sociale’, precizează documentul citat.
Studiul Economia socială şi ocuparea forţei de muncă – Integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii al Institutului de Economie Socială, autor Ştefan Constantinescu, a fost realizat în cadrul proiectului Prometeus – promovarea economiei sociale în România prin cercetare, educaţie şi formare profesională la standarde europene.
Sursa: Agerpres