Din dorința de combatere a evaziunii fiscale în domeniul energiei, autorităţile române vor introduce, de la 1 septembrie, taxarea inversă pentru plata TVA în cazul livrărilor de energie electrică către comercianţi, precum şi în cazul transferurilor de certificate verzi. De asemenea, tot de la aceeaşi dată intră în vigoare şi cota redusă de TVA, de 9%, pentru pâine şi produsele de panificaţie.
Aceste măsuri au fost cerute de mediul de afaceri, iar impactul lor se estimează că va fi în general pozitiv atât pentru fluxurile de numerar, cât şi pentru diminuarea evaziunii fiscale, dar şi în ceea ce privește efectele de ordin social, prin crearea premiselor pentru scăderea preţurilor produselor de panificație. Însă, implementarea acestora va crea anumite dificultăţi operatorilor economici.
Sistemele IT trebuie actualizate
În primul rând, trebuie avută în vedere actualizarea sistemelor IT utilizate de operatorii care activează în sectoarele afectate direct de schimbările legislative (jucătorii de pe piața energiei electrice, cei care tranzacționează certificate verzi, producătorii de pâine şi alte produse de panificație, magazinele care vând cu amănuntul astfel de produse, etc.) pentru a reflecta în mod corect noile prevederi legale. Nu ne referim aici doar la simpla modificare a cotei de TVA din sistem sau la introducerea sintagmei „taxare inversă“ pe facturile de energie electrică emise către comercianți sau pe cele de tranzacționare a certificatelor verzi.
Jucătorii din industria panificației vor trebui sa găsească răspunsurile la mai multe întrebări care se nasc în contextul acestor modificări legislative, cum ar fi: dacă se impune un anume tratament fiscal asupra avansurilor încasate până la data de 31 august 2013, cum vor trata retururile de produse (ne referim aici la produsele livrate până la 31 august 2013 şi returnate după această dată), cum se tratează din punctul de vedere al TVA discounturile acordate etc. Totodată, trebuie avută în vedere şi modalitatea de calcul în cazul ajustării TVA pentru bunurile, respectiv materiile prime, constatate lipsă din gestiune.
Atenţie la produse: panificaţie sau patiserie?
Este necesar ca operatorii de pe piața panificației să știe din timp care produse se califică pentru cota redusă de TVA şi care se vor vinde în continuare cu TVA de 24%. Denumirile generice de „cornuri, chifle, batoane, covrigi …“ etc. pentru care se aplică TVA de 9%, așa cum menționează legea, pot determina interpretări diferite atât la nivelul companiilor, cât şi al autorităţilor fiscale.
Interpretările diferite cu privire la produsele pentru care se aplică acestă cotă redusă de TVA pot rezulta ca urmare a unei linii de demarcație foarte fine între anumite specialităţi de panificație şi produsele de patiserie. Facem trimitere în acest sens la explicațiile prevăzute la codul CAEN/ CPSA 1071 amintit în lege, ce face referire la produsele de brutărie în general, acestea cuprinzându-le atât pe cele de panificație, cât şi pe cele de patiserie.
Ar fi indicat ca operatorii vizați de aceste măsuri să implementeze proceduri interne clare în baza cărora să identifice produsele vândute/cumpărate care se supun cotei reduse de TVA. Situațiile practice pot fi multiple, iar cel mai la îndemână exemplu este cel care privește cumpărătorii de produse de panificație care trebuie să se asigure că furnizorii lor au aplicat cota corectă de TVA în funcție de natura fiecărui produs în parte.
Obligaţii pentru comercianţii de energie
Nici piaţa de tranzacţionare a energiei electrice nu va fi scutită de astfel de probleme. Cumpărătorii de energie electrică au obligația să comunice furnizorilor anumite documente justificative expres prevăzute de lege, astfel încât să se asigure că vor primi de la aceștia facturi fără TVA, cu menţiunea „taxare inversă“.
Mai mult, se pare că autoritățile pregătesc noi modificări legislative în domeniul TVA referitoare la modalitatea de justificare a calităţii de comerciant de energie electrică, precum şi condițiile ce trebuie îndeplinite de către acesta.
Toate aceste detalii vor face diferența între aplicarea corectă a legislației de TVA şi aplicarea eronată a acesteia, cu posibile repercusiuni asupra companiilor.
Acest risc s-ar traduce prin sume suplimentare de TVA stabilite de organele de control şi prin calculul de dobânzi de întârziere şi penalități aferente.
Se recomandă efectuarea unei analize pentru a stabili dacă se impun modificări ale clauzelor cu impact pe TVA incluse în contractele comerciale încheiate între operatorii de pe aceste pieţe, anterior datei de 1 septembrie 2013, dar care rămân valabile şi după această dată, spre exemplu clauze precum cele legate de conformitatea facturilor, de cota de TVA aplicabilă etc.
În plus, ar putea fi oportună şi o evaluare globală a impactului pe fluxul de numerar asupra companiei, determinat de aceste măsuri şi, dacă este cazul, de analizat potențiale opțiuni de optimizare. În acest context, exemplificăm cazul unei brutării de mărime medie, a cărei activitate se concentrează exclusiv asupra producției şi vânzării pâinii şi a produselor de panificație. O astfel de societate îşi poate schimba statutul de contribuabil cu o poziție permanentă de TVA de plată la bugetul de stat cu o poziție mai mult sau mai puțin constantă de rambursare a TVA de la bugetul de stat.
Prin urmare, companiile trebuie să privească lucrurile cu pragmatism şi să se pregătească din timp pentru corecta aplicare a noilor prevederi fiscale.
Adriana Costea, manager,
consultanţă fiscală, PwC România,
Maria Cambien, consultant senior, consultanţă fiscală, PwC România