Dar este mult spus, având în vedere că costul energiei este doar unul dintre factorii care afectează decizia unei companii în legătură cu locaţia de producţie. Un raport al Institutului Global McKinsey (”Factori care schimbă jocul : Cinci oportunităţi pentru creştere şi regenerare în SUA”) arată că alţi factori includ costurile cu forţa de muncă şi calificarea disponibilă, creşterea cererii şi proximitatea pieţei, infrastructura de transport şi logistica, inovaţia şi drepturile de proprietate intelectuală, dar şi mediul de afaceri şi legal.
Punctual, cele mai mari beneficii vor fi aduse, cel mai probail, unor industrii precum cea petrochimică, siderurgică, dar şi alte industrii care folosesc celuloza şi ambalajele de plastic. Raportul Institutului Global McKinsey mai arată că aceste industrii produc colectiv 400 miliarde de dolari în PIB şi reprezintă circa 18% din producţia totală din sectorul manufacturier al SUA.
Se estimează că o ieftinire a gazelor ar putea stimula o producţie suplimentară de 75 miliarde până la 105 miliarde de dolari în aceste industrii, s-ar putea crea 55 miliarde până la 85 miliarde de dolari în PIB-ul anual în producţie, şi s-ar putea susţine până la 270.000 de locuri de muncă adiţionale. Altfel, dacă producţia Statelor Unite de petrol de şist poate atinge estimarea de 8 milione de barili suplimentari pe zi, importul american net de petrol brut poate fi redus până la zero, mai reiese din acelaşi raport.
Însă, acest lucru nu înseamnă că şi importurile americane de petrol brut vor scădea la zero. Ţiţeiul mediu şi greu care este consumat în prezent nu poate fi uşor înlocuit cu ţiţeiul uşor şi poate fi în continuare importat. Impactul echilibrului general asupra decefitului commercial în ansamblu este mult mai dificil de estimat, din două motive, punctate în raportul Institutului Global McKinsey. Mai întâi, când importurile nete de petrol sunt reduse, dolarul poate fi afectat, ceea ce ar afecta şi dinamica altor sectoare comerciale precum industria producătoare.
În al doilea rând, orice scădere înregistrată de deficitul comercial în ansamblu înseamnă că deficitul de cont curent va scădea şi el. Trebuie să existe schimbări în economisirea naţională, inclusiv la capitolul investiţii, astfel încât să compenseze pentru un deficit de cont curent în scădere. Deficitul de cont curent nu poate scădea ca urmare a unei scăderi a investiţiilor. Probabil, investiţiile naţionale vor trebui să crească în acest timp pentru a permite o producţie suplimentară de petrol, gaze, şi bunuri intensive în energie.
Astfel, economisirea naţională va trebui să crească pentru a acoperi nevoile de investiţii mai mari şi un deficit de cont curent mai mic. O parte din această creştere a economisirilor naţionale poate fi atinsă prin economisiri corporatiste mai mari, care ar încorpora efectul investiţiilor brute. Dar oricare ar fi rezultatul pe bilanţul comercial, reducerea importurilor nete de energie tinde să fie un beneficiu. De exemplu, chiar dacă ajustările ratei de schimb ar dezechilibra impactul bilanţului comercial, SUA ar beneficia de o îmbunătăţire a comerţului. Pentru orice nivel al deficitului comercial, dolarul ar avea un nivel mai ridicat şi importurile ar fi mai ieftine pentru consumatorii americani.