Moneda naţională s-ar putea deprecia cu un pas important în faţa euro şi a dolarului american, pe fondul premiselor existente în acest sens, arată o analiză a XTB Group.
Conform analizei, cursul de schimb EUR/RON s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 la finalul anului, în timp ce USD/RON ar putea ajunge la 3,55 în aceeaşi perioadă. Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaște o tendință mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste.
“Scăderea preţului producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Națională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală și, în condițiile performanței bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferențialului între dobânzile plasamentelor în Zona Euro și cele din România, reducând astfel atractivitatea leului pentru investitori”, explică Claudiu Cazacu, Analist Şef XTB România.
Faţă de nivelul actual de circa 4,47 lei/euro şi de 3,37 lei/dolar, prognoza indicată de analiza celor de la X-Trade Brokers sugerează un curs euro cu 1,6% mai mare şi un curs al dolarului cu 5,3% mai mare.
Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american. Astfel, diminuarea sprijinului monetar al Rezervei Federale va orienta investitorii spre prudență, punând presiune pe leu și pe celelalte monede central şi est europene, susţine Przemysław Kwiecień, Analist Şef al grupului XTB. Acesta mai arată că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanță mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte țări din UE (deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele 7 luni, țintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB).
Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească și rupia indiană au atins minime record în fața dolarului american. „Active mai riscante, cumpărate în perioada „banilor ieftini” devin puțin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag ”spre bază”. Deși situația este diferită în România, între altele și datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, este de părere Przemysław Kwiecień.
Dolarul va avea, însă, o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu valutele ţărilor emergente, ci şi cu moneda europeană, iar acest lucru este susţinut şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute. Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de Euro.