Anul acesta, când producţia agricolă din România a fost foarte bună, atât la grâu, cât şi la orz, la secară şi la celelalte culturi vegetale, a reapărut necesitatea existenţei unei burse a cerealelor. În lipsa ei, prețul cerealelor este influenţat foarte mult de puterea disproporţionată de negociere a marilor comercianți, în special a angrosiștilor și a exportatorilor, care continuă să „facă legea“ în domeniu. Cei mai afectați sunt micii agricultori care, neavând spaţii de depozitare, sunt nevoiți să-și vândă cerealele la prețuri dictate de traderii de produse agricole, care oferă prețuri mult mai mici decât cele cotate la bursele internaționale.
Proiectul  Bursei de Cereale din Corabia se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional. Valoarea totală a investiţiei este de circa opt milioane de lei, din care finanţare nerambursabilă 3.158.656 lei, restul fiind contribuţia Consiliului Judeţean Olt. Construcția a început în iulie 2012 şi a fost finalizată zilele trecute. Sediul clădirii propriu-zise a Bursei de Cereale a fost deja terminat, la fel şi un laborator pentru certificarea calităţii cerealelor, precum şi zona tehnică unde se vor derula tranzacţiile. „După ce am analizat toate opţiunile, am ajuns la concluzia că încheierea unui parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri (BRM) este cea mai bună soluţie. Altfel ar fi fost greu să creăm noi de la zero o bursă, fără credibilitate, fără un nume, total necunoscută. Acum lucrăm la statutul unei firme care să administreze activitatea Bursei de Cereale de la Corabia, firmă unde Consiliul Judeţean Olt şi Primăria Corabia vor fi implicaţi alături de BRM. Acest parteneriat cu bursa de la Bucureşti face ca noua instituţie să-şi poată începe activitatea în primăvara anului viitor în condiţii optime“, spune Marius Oprescu, vicepreşedinte al CJ Olt.
Daniela Lungu, şef serviciu Dezvoltare regională de la Consiliul Judeţean Olt, a declarat pentru Capital că statutul societăţii este aproape definitivat, iar în zilele următoare societatea va fi înregistrată la Registrul Comerţului. În legătură cu personalul viitoarei burse, spune că, pentru început, au fost şcolarizate la BRM cinci persoane, dar că  „vor fi şcolarizate şi altele, urmând ca la final să fie 13 persoane calificate care vor opera bursa“.

Un rol regional

Bursa de la Corabia va avea un caracter regional şi va instrumenta tranzacţii ale producătorilor de cereale din zona Muntenia-Sud, respectiv Teleorman, Giurgiu, Olt, Dolj. BRM a luat legătura şi cu bursele din Sofia, Budapesta şi Viena, „în vederea realizării unor proiecte comune de investiţii de-a lungul Dunării“. Deja, pe malul Dunării au început să se construiască, în ultimii ani, mai multe silozuri pentru cereale. Există cereri pentru construirea unor silozuri chiar în zona portului din Corabia, care ar fi facilitate de transportul mărfurilor pe Dunăre. Bursa de la Corabia va lucra cu toate silozurile agreate de Comisia Naţională de Gradare a Seminţelor de Consum. BRM, împreună cu MADR şi CNGSC, vor pune la dispoziţie expertiza de tranzacţionare, emiterea cotaţiilor şi a certificatelor de gradare. Potrivit specialiştilor de la BRM, tranzacţionarea se va face, cel mai probabil, în sistem forward (o formă intermediară între contractul „spot“ şi cel „futures“, în sensul că se agreează condiţia de livrare a mărfii la o dată stabilită şi plata la scadenţă). Printr-un astfel de contract, cumpărătorul este asigurat că, în momentul stabilit, va primi o anumită cantitate de produse contra unui preţ convenit în momentul semnării contractului.
În ultimii 20 de ani, au existat mai multe încercări de a înființa o bursă a cerealelor, fie la Constanța, fie la Brăila sau la Galați. Din nefericire, toate aceste proiecte au rămas doar pe hârtie.

Dunărea va deveni o importantă cale de transport, mult mai ieftin decât cel terestru.
Daniel Botănoiu, secretar de stat, MADR


  "Acest articol a apărut în ediţia print numărul 37 a revistei Capital din săptămâna 16 -22.09.2013"