”Avem două paliere pe care economia românească funcţionează şi două pe care prezintă vulnerabilităţi. Ea funcţionează pe zona industriei şi pe zona exporturilor şi are vulnerabilităţi pe zona consumului şi pe cea a investiţiilor. Vă întrebaţi cum se poate una fără cealaltă. (…) Imaginaţi-vă că faţă de 2008 exportăm, ca ordin de mărime, vreo 13 – 14 miliarde euro în plus”, a spus oficialul la conferinţa „Risk Management în finanţarea companiilor româneşti”. Potrivit acestuia, până în 2008 exporturile erau de vreo 32 miliarde euro, iar astăzi sunt 45 – 46 miliarde euro şi se apropie chiar de 50 miliarde euro, ”ceea ce este semnificativ”.
”Vă întrebaţi cum merge industria fără investiţii. Industria merge astăzi ca remanenţă pentru ce s-a întâmplat până în 2008”, a spus Varujan Vosganian.
Ministrul a adăugat că exporturile se datorează investiţiilor străine care au venit până în 2008, iar în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea industriei, ea merge tot pe investiţiile făcute până atunci.
„Înseamnă că a doua jumătate a anului 2013 trebuie să însemne o mutaţie majoră în îndeplinirea sa. De ce? Pentru că 2013, a doua jumătate, are o importanţă copleşitoare pentru economia românească în acest deceniu. Acum România reintră în ciclul de creştere. Între ’98 şi 2003 a fost în faza negativă ciclului economic, din 2003 până în 2008 în faza pozitivă a ciclului, din 2009 până în 2013 am intrat iarăşi în faza negativă, a doua jumătate a lui 2013 până probabil spre 2018 România va fi iar în fază pozitivă”, a afirmat ministrul.

În acelaşi timp, răspunzând unei întrebări, ministrul Vosganian a arătat că dacă România absoarbe fondurile europene într-un ritm mulţumitor creşterea economică tinde spre 4%.

„Maximul spre care putem merge fără să existe un risc de încălzire economică şi de periclitare a echilibrelor externe cont curent – cont comercial este 4%. Pentru România, dacă socotim PIB-ul potenţial în condiţiile absorbirii fondurilor europene, este 4%. Dacă absorbim fondurile europene într-un ritm mulţumitor şi având în vedere şi dimensiunea structural românească, PIB-ul structural, creşterea economică pentru România spre care trebuie să tindem este de circa 4%”, a mai spus Varujan Vosganian.

Pe de altă parte, ministrul s-a referit şi la noua legislaţie privind insolvenţa. El a precizat că noul Cod al Insolvenţei vrea să scoată insolvenţa din zona evitării onorării obligaţiilor de plată. „Adică, dintr-o modalitate de a salva ce se mai poate salva dintr-o companie aflată în dificultate se transformă într-o modalitate de a evita pe cât se poate obligaţiile către ceilalţi. Aici se impune o anumită rigoare şi în ceea ce priveşte condiţiile de a se cere starea de insolvenţă şi în ceea ce priveşte procedura ulterioară de urmat”, a explicat demnitarul.

Conform lui Vosganian, s-a observat că există o anumită disproporţie în raportul dintre debitori, firme aflate în insolvenţă, şi creditori. „Cel puţin la companiile pe care le gestionează Ministerul Economiei şi care se află în insolvenţă, procentul de recuperare a datoriilor de către creditori nu se ridică la peste o treime în cazurile optimist moderate”, a precizat ministrul.