Organizația patronală "Operatorul Portuar" și Federatia Națională a Sindicatelor Portuare solicită ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, și subsecretarului de stat, Constantin Matei, o întâlnire pe tema deficiențelor constatate în actul de administrare a Portului Constanța.
Din luna august, cele două organizații au transmis ministerului mai multe sesizări legate de activitatea porturilor de la Marea Neagră, însă autoritățile nu au avut până acum nici o reacție. Principalul semnal de alarmă tras de cele două entități îl constituie posibilele efecte negative pe care transferului Portului Constanța de la minister la autoritățile locale l-ar avea asupra mediului economic local. “O astfel de masura ar putea avea drept efect o imixtiune sporită a factorului politic în deciziile administrației portuare, ceea ce ar putea conduce la o instabilitate economică și la o scădere a încrederii investitorilor români și/sau străini în mediul de afaceri românesc în ansamblul său”, se arată în memoriile Organizației patronale și Federației sindicatelor.
Este deja de notorietate faptul că primarul Constanței, Radu Mazăre, insista de mai bine de un an pentru ca Portul să intre în administrația instituției pe care o conduce. Deja premierul Victor Ponta pare tot mai dispus să-i facă pe plac, astfel că săptămâna trecută a anunțat că “o parte din acţiuni vor fi listate, iar restul vor fi împărţite în mod egal între Primărie şi Guvern”. Ponta a mai precizat că în adoptarea acestei decizii este vorba “despre autoritatea locală, care este normal să aibă un cuvânt important de spus în dezvoltarea Portului”. În prezent, statul prin Ministerul Transporturilor deţine 60% din acţiuni, Fondul Proprietatea 20%, iar primăria Constanța 20%.
Transmiterea sesizărilor celor două organizații vine după ce în luna iulie, mai mulți operatori portuari au transmis o scrisoare președintelui Traian Basescu și premierului Victor Ponta prin care arătau că Portul Constanţa şi porturile satelit sunt conduse în funcţie de interesele directe ale unui grup infracţional care urmăreşte devalorizarea lor.
"În mai multe rânduri, membrii Organizatiilor noastre au arătat că întreaga activitate a conducerii APMC (Administrația Porturilor Maritime Constanța – n.r.) s-a derulat și se derulează împotriva intereselor acționarului majoritar statul și a partenerilor contractuali (agentii economici privați), întreaga activitate a APMC fiind concentrată numai pe rezolvarea unor interese individuale sau de grup și crearea unor facilități neconcurențiale în favoarea unora dintre societățile comerciale cu consecințe grave asupra economiei naționale(…) Cu toate acestea, observăm că nici până la data înaintării prezentului document, nu au fost adoptate măsuri concrete cu privire la sancționarea persoanelor care se fac vinovate de situația actuală a administrării de către APMC a porturilor maritime cu importanță strategică pentru dezvoltarea socio-economică a României", se arăta într-una din scrisorile transmise Ministerului Transporturilor.
Spre exemplificare, scrisoarea din iulie amintește și de un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor care dezvăluie două contracte păguboase pentru statul român încheiate la data de 1 februarie 2013. Este vorba de lucrările la digul de larg castigate de compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV în urma unei licitații cu dedicație. Organizația patronală și federația sindicală susțin că, până în acest moment, nu au fost luate măsuri de sancționare a persoanelor responsabile.
Semnalul de alarmă tras de cele două organizații vine chiar în contextul în care ieri, 30 septembrie, a fost dat publicității planul de descentralizare menit să preceadă proiectul de regionalizare. Chiar dacă deocamdată nu este limpede cum va arăta şi ce efecte va avea, potrivit proiectului de OUG descentralizarea va presupune o „cedare“ fără precedent a atribuţiilor statului central către administraţiile locale. Proiectul este pregătit de vicepremierul Liviu Dragnea și ar urma să fie adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă de natură să modifice nu mai puţin de 21 de acte normative. Acesta precizează atribuţiile care vor fi cedate de ministere şi alte instituţii către consiliile judeţene şi primării.