În primele opt luni ale anului, fondurile alocate proiectelor de infrastructură (inclusiv cele realizate cu bani de la Bruxelles) au totalizat 17,75 miliarde de lei, cu 2,5 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. În procente, scăderea este de peste 12%. Cel mai mult s-au redus cheltuielile aferente investițiilor cu finanțare rambursabilă (-46% față de ianuarie-august 2012), iar banii alocați proiectelor finanțate de UE au fost cu 11,5% mai puțini. Cheltuielile de capital au scăzut, în aceeași perioadă, cu 9,7%.

În viața reală, toate aceste cifre seci se traduc în lucrări, uneori aflate la doi pași de finalizare, oprite pe termen nedefinit. Cu tot ce înseamnă asta pentru cei implicați. Prahoveanul Ion Florică a lucrat până prin vară pentru o firmă care efectua extinderea rețelei de canalizare într-o comună din Ilfov. Când facturile nu au mai fost achitate, patronul nu a avut de ales și și-a trimis oamenii acasă. „Eu am avut noroc, că mi-am găsit să muncesc pe un șantier din Bragadiru, dar cei mai mulți din colegii mei sunt și acum fără lucru. Și se apropie iarna, așa că cel mai probabil va trebui să trăiască șase luni doar cu ajutorul de șomaj“, povestește bărbatul.

Unii analiști sunt de părere că, prin oprirea finanțării proiectelor de infrastructură, autoritățile își fură singure căciula. Pentru că o bună parte din sumele alocate se întorc, direct sau indirect, la buget, sub formă de TVA, accize, impozite pe venit și profit, contribuții sociale și așa mai departe. Fără să mai vorbim de efectul de multiplicare în economie. Stoparea investițiilor publice are exact efectul invers: scăderea încasărilor la buget și creșterea numărului de șomeri sau de firme aflate în dificultate. Însă în condițiile în care încasările bugetare, atât la nivel central, cât și pe plan local, sunt sub așteptări, iar guvernanții nu vor să umble la alte cheltuieli, viitorul nu arată prea bine pentru investițiile publice.

De toate pentru toți

Unul dintre cele mai celebre proiecte pe care cabinetul Ponta a pus lacătul, chiar dacă nu mai are mult până la finalizare, este cel al celor două pasaje rutiere de pe centura de nord a Aradului, care ar fluidiza traficul pe unul din cele mai circulate drumuri din țară. De mai bine de un an, pe șantier nu s-a mai mișcat nimic. Tot în Arad sunt probleme cu 27 de străzi care au fost transferate în 2011 către Guvern, în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). Programul a fost suspendat în 2012, iar străzile cu pricina nu au mai ajuns să fie reabilitate. „Ne vom apuca, din banii de la bugetul local, să facem întreținerea acestor drumuri, pentru că modernizare nu avem voie“, explica în primăvară primarul Gheorghe Falcă. Tot din lipsă de bani a fost oprită lucrarea de reabilitare a DJ191C din Sălaj. Asta deși nu ar mai fi deloc mult până la finalizare. Conform presei locale, Consiliul Județean caută acum alte surse de finanțare.

Pe lista șantierelor abandonate se mai numără cel de modernizare a rețelelor de apă și canalizare din Copșa Mică, unde primăria se plânge că este aproape în faliment și nu mai are cum să continue lucrările, sau cel al noului spital din Fălticeni, căruia i s-au alocat pentru 2013 trei milioane de lei, pierdute însă la rectificarea bugetară din vară. Nici reabilitarea Liceului Economic din Călimănești, lucrare demarată acum șapte ani, nu are șanse de finalizare anul acesta pentru același motiv simplu: nu sunt bani. Nici lucrările hidrotehnice nu au o soartă mai bună: digul de apărare de pe Siret de la Gâdinți a rămas fără finanțare la doar o lună de la începerea lucrărilor, în timp ce în Bihor s-a anunțat că vor fi finalizate doar proiectele de amenajări de albii de râuri care sunt realizate cel puțin în proporție de 80%, restul fiind amânate pentru anii următori.

Turismul și sportul nu sunt prioritare

Se pare că pe lângă criteriul financiar se aplică și cel politic. În unele zone, primarii PDL s-au plâns că li s-a tăiat finanțarea chiar și pentru proiecte realizate în proporție de 90%-95%. Printre investițiile blocate și în care aparent și-au băgat coada și anumite interese politice se numără și cea în domeniul schiabil Transalpina. Proiectul, în valoare de 34 mil. euro, a demarat în 2011 și a ajuns la un grad de realizare de 92%. Însă după schimbarea de guvern din mai 2012, finanțarea a fost tăiată. Unii spun că măsura a fost luată doar pe motiv că fusese demarat de Elena Udrea. Actualul ministru pentru IMM-uri, turism și mediu de afaceri, Maria Grapini, explica la un moment dat decizia cabinetului prin lipsa infrastructurii de acces și de cazare din zonă. Și, oricum, arăta ea, nu mai sunt bani în buget, investiția de lângă Voineasa fiind doar una din cele oprite din acest motiv. Firma care a executat lucrările la domeniul schiabil (Acomin SA Deva) ar fi investit în proiect 11 milioane de euro din fonduri proprii și încearcă acum să recupereze banii. În vara acestui an, ea a dat în judecată comuna Voineasa și, la sfârșitul lui septembrie, Tribunalul Vâlcea a decis că autoritățile locale trebuie să-i achite 34,7 milioane de lei. Sumă pe care, evident, acestea nu o dețin.

Tot în domeniul turistic zgârcenia Guvernului a mai făcut o victimă de soi: reabilitarea Cazinoului din Constanța cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării a fost abandonată. Acum, primarul Radu Mazăre spune că imobilul va fi reparat cu bani europeni, însă până la demararea ipoteticului proiect monumentul continuă să se degradeze.

Nici infrastructura sportivă nu a fost ocolită de austeritate. Proiectele a 27 de stadioane au fost stopate de noua guvernare numai în județul Vrancea. Pe de altă parte, după ce în 2012 a oprit lucrările la modernizarea Sălii Olimpia din Ploiești, deși acestea erau finaliziate în proporție de 90%, autoritățile au alocat în sfârșit banii necesari în 2013. Iar după ce proiectul a fost în cele din urmă încheiat, Ploieștiul a fost împânzit de panouri prin care meritele sunt arogate de premierul Victor Ponta și liderii locali ai USL. Asta deși, pe când se aflau în opoziție, aceștia s-ar fi opus investiției.

Pe banii firmelor

Nu doar proiectele locale suferă din lipsa banilor. În primăvară s-a zvonit că, pentru că s-au terminat banii alocați, reabilitarea DN14 Sibiu-Mediaș se va opri. În cele din urmă, autoritățile au anunțat că executantul lucrării, firma austriacă Strabag, a acceptat să continue cu fonduri proprii, urmând să fie despăgubit cel mai devreme în 2014. O situație similară se înregistrează și în cazul DN18 Baia Mare-Iacobeni. Nici aici nu mai sunt bani și, pe sectoarele pe care lucrările merg înainte, acestea sunt finanțate de constructori. Până atunci, starea drumului rămâne proastă, la gropile deja existente adăugându-se zonele în care s-a săpat la fundația șoselei ori s-a început refacerea podurilor.
Tăierile de fonduri nu au ocolit, încă de anul trecut, nici lucrările de modernizare a centurii București (circa două treimi din acest drum, care este unul din cele mai circulate din țară, sunt în stare proastă, iar intersecțiile la nivel produc numeroase ambuteiaje). În prezent, pe centură se desfășoară din loc în loc lucrări de foarte mică anvergură. „În ritmul actual, cred că termină prin 2030“, se plânge un șofer blocat de mai bine de jumătate de oră în celebra coadă de la Domnești.

Tot la București s-au terminat puținii bani alocați anul acesta pentru cei șase kilometri rămași nefinalizați din A3 spre Ploiești. Este vorba de porțiunea cuprinsă între centura Capitalei și oraș, în lipsa căreia o bună parte din șoferi preferă să folosească în continuare DN1. Conform informațiilor din teren, lucrările continuă, totuși, la un ritm scăzut, cel mai probabil tot pe banii constructorului.
Ceva mai norocoasă a fost magistrala 5 a metroului bucureștean. După o pauză de câteva luni din lipsă de bani, lucrările la tronsonul Eroilor-Drumul Taberei au fost reluate  recent.

12% Cu atât au scăzut investițiile publice în primele opt luni din 2013 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut

35 mil. lei are de recuperat de la Primăria Voineasa firma care a amenajat domeniul schiabil Transalpina, conform unei sentințe din septembrie

"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 42 a revistei Capital din săptămâna 21 octombrie -27 octombrie 2013"