Prețul petrolului ar putea scădea semnificativ până la finalul anului dacă în săptămânile următoare vor exista semnale clare de ridicare a sancțiunilor aplicate Iranului, iar OPEC nu va impune o reducere importantă (peste 1 milion de barili/zi) a producției. Astfel, preţul ar putea scădea cu 7-10%, de la aproximativ 110 dolari/baril către cotații sub 100 dolari/baril. În acelaști timp, există o serie de factori – precum continuarea politicii relaxate a Rezervei Federale, tendințele de creștere mai lentă a ofertei în raport cu cererea și semnalele pozitive din China – care pot reorienta investitorii către cumpărare, ceea ce ar determina o creştere a preţului cu 3-5% .

În ultimele luni, prețul petrolului Brent, tranzacţionat la Londra, a fost influențat de tensiunile din Siria care amenințau să degenereze într-un conflict internațional, care ar fi cuprins întreg Orientul Mijlociu. Însă acordul internațional cu privire la distrugerea armelor chimice ale regimului de la Damasc au făcut ca atmosfera să se mai detensioneze, iar acest lucru s-a făcut simțit pe piețele internaționale, astfel că prețul petrolului a scăzut cu aproape 7%, de la vârful de peste 117,3 dolari/baril înregistrat pe 28 august la la aproximativ 109 dolari/baril în data de 18 octombrie.

Piețele par astfel dispuse să ignore riscul escaladării conflictului, lăsând petrolul fără susținere la cumpărare pe argumente geopolitice. Pe de altă parte, negocierile cu Iranul în privința programului nuclear oferă o altă supapă pentru evacuarea ”aburului” sub presiune care propulsează activitatea cumpărătorilor. Ridicarea sancțiunilor aplicate Iranului, dacă s-ar produce, ar putea readuce în piețele globale aproximativ 1 milion de barili/zi. Deși viteza redresării ofertei depinde de modul în care au fost conservate câmpurile petrolifere, estimările curente sunt optimiste, putând înclina balanța investitorilor spre modul de vânzare.

Chiar și fără un acord asupra ridicării sancțiunilor aplicate Iranului, tendința curentă a ofertei pune presiune pe prețuri: producția în creștere în SUA a convins Agenția Internațională pentru Energie (IEA) să estimeze  avansul producției în afara statelor OPEC la 1,1 mil. barili/zi în 2013. Prognoza pentru 2014 a sporirii ofertei este de 1,7 mil. barili/zi, aproape de un nivel record. Oferta totală este trasă însă în jos de statele membre OPEC, care nu eliberează producția pe piețele internaționale, în încercarea de a controla prețurile.
Cererea estimată de IEA este de 91 mil. barili/zi, cu 1 mil. barili/zi peste anul anterior, și ar urma să accelereze cu 1,1 mil. barili/zi în 2014. Forțele care se desfășoară în prezent vor aduce pe termen lung o diminuare a puterii OPEC de a influența prețurile din piață. Cartelul se întâlnește pe 4 decembrie la Viena pentru a decide nivelul producției, estimată a rămâne neschimbată.

Deciziile băncii centrale americane au, de asemenea, un impact asupra cotației petrolului, iar oprirea activității sectorului public din SUA are consecințe asupra politicii monetare. Având în vedere încrederea diminuată a consumatorilor, cu impact negativ asupra PIB-ului și lipsa datelor pentru a forma o imagine cuprinzătoare, Rezerva Federală are acum mai multe argumente pentru a continua să inunde piața cu lichiditate. Păstrarea volumului actual al banilor nou creați, de 85 de miliarde de dolari în fiecare lună, ar stimula cumpărări de active precum aur și petrol, chiar dacă efectul va fi unul temporar.