La ora actuală, peste 10.000 de britanici se află în această situație, scrie RADOR. Britanicii plecaţi peste hotare primesc până la 23.318 lire sterline anual din partea contribuabilului german, într-o perioadă în care mulţi din compatrioţii lor din Regatul Unit se plâng de "turiştii pentru beneficii" care se îndreaptă spre insulă pentru a secătui fondurile publice.

Britanicii care solicită ajutoare în Germania fie au venit aici pentru a revendica asistenţa, fie au lucrat aici dar şi-au pierdut locul de muncă.

Conform regulilor UE, ţările trebuie să acorde ajutoare de stat cetăţenilor din UE dacă ţara lor de provenienţă are un ajutor echivalent pe plan intern – politică faţă de care Marea Britanie şi Germania deopotrivă obiectează.

Solicitanţii de ajutoare reprezintă cam o zecime din populaţia de expatriaţi britanici din Germania şi mulţi laudă sistemul care nu te constrânge, spre deosebire de oficialităţile "cicălitoare" din Regatul Unit, care îi determină pe oameni să-şi caute de lucru. Unul din ei, un absolvent de cibernetică în vârstă de 28 de ani, din Birmingham, a lucrat la o firmă IT din Berlin timp de două luni înainte de a rămâne fără serviciu şi a solicitat un ajutor de 560 de euro lunar, timp de şase luni. El a spus: "Este destul de uimitor că poţi trăi aici în calitate de străin şi să soliciţi beneficii. În Marea Britanie am fost silit să fac faţă funcţionarilor insistenţi, iar unii au încercat să mă determine să accept un post de om de serviciu, deşi eram licenţiat". El a adăugat: "Prefer de departe sistemul german, deoarece o dată intrat, banii vin cu regularitate şi nu mai eşti bătut la cap".

Matt Johnson, muzician din Londra în vârstă de 25 de ani, şi prietena lui folosesc ajutoarele pentru a-şi spori venitul, la Berlin. "Pare incorect să primeşti ajutorul din acest motiv, dar generaţia noastră o duce mult mai rău decât cea a părinţilor noştri", a spus dl Johnson.

Regatul Unit susţine că finanţează până la 600.000 de şomeri din rândul imigranţilor din UE veniţi pe teritoriul său, dar cifra este contestată de Comisia Europeană.
Există de asemenea preocupări privind o înrăutăţire a tabloului de anul viitor, când România şi Bulgaria vor deveni oficial membri plini ai UE.

Despre intențiile britanicilor, capital.ro a scris în repetate rânduri. De exemplu, în urmă cu două săptămâni anunțam că Guvernul britanic a eleborat o nouă lege privind imigraţia, al cărui obiectiv este de a transforma Regatul Unit într-un "mediu ostil" pentru străinii care aleg să rămână ilegal în ţară. Potrivit proiectului, imigranţii ilegali şi deţinuţii străini îşi vor pierde dreptul de a reclama deportarea lor. Miile de imigranţi care urmează să fie deportaţi vor putea să reclame acest lucru abia după ce vor fi părăsit ţara. Imigranţii nu vor putea să închirieze case sau apartamente, dacă nu vor putea să dovedească că au legături justificate cu un anumit cartier de locuinţe.

În afară de asta, mai sunt prevăzute amenzi pentru proprietarii şi autorităţile municipale care încalcă regulile. Cei care angajează imigranţi ilegali riscă o amendă de 20.000 de lire pentru fiecare angajat.

"Turiştii de sănătate" care nu pot să dovedească că au dreptul la servicii medicale gratuite de la sistemul naţional de sănătate al Marii Britanii vor fi obligaţi să îşi plătească tratamentul, iar studenţii străini vor trebui să acopere o parte din valoarea serviciilor medicale. Studenţii din statele din afara Europei vor trebui să plătească anual câte 200 de lire.

Legea nu prevede măsuri restrictive pentru bulgarii şi românii care sunt aşteptaţi să se mute în Marea Britanie din anul 2014. Un purtător de cuvânt al guvernului a precizat însă că se caută o modalitate pentru a îngreuna accesul românilor şi bulgarilor la serviciile publice.

Mai mult, profesorul britanic de economie Paul Collier a propus ca Londra să introducă cote, pentru a controla afluxul de imigranţi către Regatul Unit, scrie ziarul Daily Express. Asemenea cote trebuie sa fie introduse pentru români şi bulgari. Collier a fost consilier al premierului David Cameron.

Între timp, liderul grupului parlamentar al socialiştilor din Senatul francez, Francois Rebsamen, s-a pronunţat împotriva intrării României în zona Schengen, relatează France 3, citată de Agenţia Focus. "Eu personal mă opun extinderii zonei Schengen în momentul de faţă. Şi am în vedere aderarea României", a declarat senatorul, care este şi primar al oraşului Dijon. Rebsamen a declarat că susţine poziţia ministrului de interne Manuel Valls în privinţa romilor, potrivit RADOR.