Documentul, care precizează că între 339 şi 413 milioane de dolari au fost daţi drept răscumpărare, menţionează că o mare parte din această sumă a fost folosită pentru alimentarea ‘unui vast evantai’ de activităţi criminale, mergând de la traficul de fiinţe umane până la finanţarea grupărilor armate. Documentul a fost realizat pe baza interviurilor cu foşti piraţi, transmite AFP.
Potrivit celor trei organizaţii, o parte infimă, de sub 0,1%, din aceşti bani a fost luată de piraţii propriu-zişi, din care unii au fost recent arestaţi şi judecaţi în Franţa sau în Spania. Cea mai mare parte a banilor a revenit celor care finanţează aceste acţiuni, care au prosperat profitând de pe urma tulburărilor politice din Somalia.
După un vârf atins în 2011, actele de piraterie din apropiere de Cornul Africii s-au redus ca urmare a desfăşurării uneia alianţe maritime internaţionale cu participarea a 29 de ţări. Totuşi, se arată în raport, aceste atacuri continuă să crească cu 18 miliarde de dolari costurile comerţului maritim, ca urmare a noilor măsuri de securitate. Aceste acte de piraterie au blocat de asemenea activitatea maritimă în zonă, lipsind unele ţări din Africa de Est de venituri provenind din transportul turiştilor sau din pescuit. De teama de a nu fi implicate în operaţiuni de spălare a banilor, unele bănci încep de altfel să-şi întrerupă operaţiunile financiare care implică Somalia.AGERPRES
