Pentru 5 lei cheltuiţi în UE de un român la medic, CNAS rambursează 2 lei. Cei care nu au diferenţa vor renunţa, dar cei care îşi permit vor prefera străinătatea, mai ieftină decât privatul autohton.
Dacă, până acum, cine mergea în străinătate pentru tratament medical o făcea pe banii săi sau cu ajutorul celebrului formular 112, lucrurile s-au schimbat, de mai mult de o săptămână. Statul român va deconta parţial serviciile medicale de care beneficiază cetăţenii români oriunde în UE, odată cu intrarea în vigoare a Directivei UE 24/2011.
De ce această nouă măsură este folositoare pentru toţi europenii, în afară de români? Adaptat la realităţile autohtone, „cadoul european“ îşi pierde din farmec: diferenţele dintre preţurile intervenţiilor medicale din spitalele şi clinicile UE şi cele din România sunt foarte mari. Astfel, pe lângă cheltuielile legate de transport şi cazare, românii ar trebui să plătească diferenţe mai mari decât oricare alţi europeni, inclusiv bulgarii.
Noi concurenţi pentru privaţi
Cei care îşi permit totuşi să achite aceste diferenţe sunt, cel mai probabil, clienţii clinicilor şi spitalelor private autohtone. Odată ce vor avea ocazia să meargă în străinătate şi să fie trataţi, potrivit Directivei, la fel ca cetăţenii ţării respective, cu considerabil mai puţină birocraţie, unii ar putea să prefere această variantă.
Mai ales că tarifele la clinicile şi spitalele din România sunt mai mari decât cele de la unităţile medicale din Ungaria, Turcia sau Marea Britanie.
Un competitor important pentru operatorii medicali privaţi din România sunt spitalele vecinilor unguri. De exemplu, o intervenţie pentru hernie de disc lombară costă aproximativ 7.000 de lei la spitalele din Ungaria, în timp ce media de preţ de la clinicile private din România este undeva la 9.500 de lei. Sigur, ne putem gândi că cu tot cu cheltuielile legate de deplasare şi cazare, se ajunge tot la suma din ţară, însă mai este un factor care poate înclina definitiv balanţa spre anumite clinici din străinătate.
Dacă Ministerul Sănătăţii merge înainte cu planurile de a stopa decontările către privaţi, tarifele de acum ar putea creşte mult, ba chiar cei 10% din totalul jucătorilor, dependenţi de bugetele CNAS, ar putea dispărea.
Ajutor doar pentru străini
Operatorii privaţi sunt deranjaţi de faptul că, în timp ce statul va deconta unor spitale străine intervenţiile, lor le-ar putea fi tăiate fondurile de la bugetul Casei: „Practic, CNAS va fi nevoită să deconteze servicii operatorilor medicali străini care nu au semnat
niciun fel de contract-cadru. Probabil că, începând cu aceeaşi dată, nu vor mai putea limita nici decontările cu operatorii de servicii medicale din România, în caz contrar intrând în conflict cu Consiliul European al Concurenţei“, spune Mihai Marcu, preşedintele CA al MedLife.
Indiferent ce va decide Ministerul Sănătăţii, realitatea este că numai străinii sau românii înstăriţi vor putea beneficia de avantajele acestei noi legislaţii. Anual, vin în ţară 60.000 de străini pentru a se trata aici, de trei ori mai mulţi decât românii care merg la rândul lor pentru tratament medical în alte ţări europene. Soluţii sunt, dar nu sunt bani: „Mai corect ar fi ca decontările să se ridice la nivelul costurilor din privat, altfel implementarea nu aduce beneficii reale pentru pacient“, crede Robert Chiţan, director de promovare la Gral Medical. Sigurele care nu s-au gândit la soluţii sunt autorităţile, care nici măcar nu au un punct de informare pe acest subiect, cum cere legislaţia europeană.
100 milioane de euro va ajunge piaţa turismului medical în România în 2015, dublu faţă de acum, după aplicarea Directivei, estimează companiile de profil
132 milioane de euro a alocat CNAS pentru decontarea serviciilor medicale neplanificate şi efectuate în străinătate, adică 4 % din bugetul instituţiei pe anul viitor, bani care vor acoperi şi datoriile din anii trecuţi.
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 44 a revistei Capital din săptămâna 4 -10.11.2013"
