«Uite că se poate», o spun indirect inițiatorii Cluj Innocation City (CIC). Cu o valoare estimată la peste 1,5 miliarde de euro, proiectul se dorește a fi printre cele mai importante puncte de afaceri din Europa, comparat cu One North Singapore și Milton Keynes din Marea Britanie. Lucian Isar, membru al Consiliului Strategic al CIC și unul dintre pionii principali în realizarea lui, povestește cum i-a pus bazele în perioada când era ministru delegat pentru Mediul de Afaceri și, apoi, cum l-a continuat în calitatea sa de reprezentant al mediului de business.
„În iunie 2012, au fost propuși opt mari poli de dezvoltare. Singurul care a prins viață, prin implicarea mediului privat și a autorităților locale, este cel de la Cluj – Cluj Innocation City. Când a fost lansat, purta denumirea de Cluj Silicon Valley“, își amintește Isar. Cu alte cuvinte, este vorba despre un proiect de parteneriat public-privat de tip „Community Project“, care va fi realizat în mai multe etape, pe par­cursul a 15 ani. Până acum, s-a concretizat componența fundației, s-au ales partenerii – universități, autorități, asociații –, s-au făcut calcule clare și s-au purtat discuții cu potențiali investitori. Cu o mențiune: CIC a fost lansat de Clusterul IT de la Cluj, o organizaţie cu 27 de companii tehnologice, fiind promovat la Târgul Investițional Internațional Expo Real München 2013, organizat în octombrie.
„Acest proiect poate reprezenta o componentă a direcției de dezvoltare a Clujului pentru următorii 20 de ani. Practic, va fi «un oraș în oraș», care va avea peste 100.000 de locuitori și va crea peste 20.000 de noi locuri de muncă“, a spus și primarul Clujului, Emil Boc.
Mai mult, susținătorii proiectului estimează o creștere a PIB-ului zonei Cluj cu circa 35% și a exporturilor cu 40%. Orășelul, situat la periferia municipiului, pe o suprafață de aproximativ 300 de hectare, va avea, printre altele, centre de cercetare pe mai multe domenii din medicină și științe, un spital regional, unul specializat pentru copii, clinici, industrii creative, spații rezidențiale și de lifestyle, campusuri. „Proiectul are câteva obiective principale: dezvoltarea cercetării, a inovării, a transferului tehnologic către mediul economic și cel social, a susținerii antreprenoriatului prin start-up-uri și prin off-uri“, punctează Alexandru Tulai, preşedintele asociaţiei Cluj IT Cluster. Cu alte cuvinte, managementul proiectului va fi deținut de mediul privat, în timp ce infrastructura se va realiza cu sprijinul Guvernului și al Consiliului Județean Cluj.
„Prietenos“ cu mediul de afaceri
Concluzionând, Clujul a fost potrivit dintr-o multitudine de aspecte pentru o astfel de dezvoltare urbană integrată. Practic, orașul este considerat „foarte prietenos“ cu investitorii, indiferent dacă sunt din domeniul IT sau nu. Iar faptul că Nokia a închis fabrica de la Jucu (n.r. – anunțul din septembrie 2011 a zguduit mediul de afaceri), nu a avut „consecințe urâte“. De exemplu, la scurt timp, în parcul industrial Tetarom III au venit germanii de la Bosch.
Ceilalți poli de dezvoltare despre care vorbea Lucian Isar au localizări diferite și se bazează pe particularitățile și valențele locale. „La Brașov era creionat un pol de dezvoltare în jurul industriei aeronautice și mecatronice“, detaliază el. De altfel, acesta este de părere că România ar putea să revină la un ritm de creștere de 4% odată cu „implicarea participativă“ a statului pentru a stimula și atrage companii românești și străine.
Când se va întâmpla acest lucru, însă, este mai greu de estimat. Totul depinde de cât de viabile sunt proiectele investitorilor.

Valoarea CIC depășește 1,5 mld. euro, iar sursa banilor este mixtă: de la fonduri europene la finanțări bancare și investiții private.
Lucian Isar, membru al Consiliului Strategic al CIC