În opinia oficialului ME, una dintre modificări ar trebui să vizeze eliminarea din legislaţia în vigoare (legea 85/2006) a interdicţiei privind conversia creanţelor în acţiuni.

‘Avem fabrici în România cu pasive atât de mari încât merită ca statul să le convertească în acţiuni, să cureţe pasivul acestor societăţi şi să devină acţionar. Este un lucru benefic şi pentru investitori străini şi pentru bănci’, a spus secretarul de stat.

De asemenea, companiile trebuie tratate diferenţiat, în funcţie de mărimea lor, în ceea ce priveşte termenul pentru perioada de reorganizare, a subliniat reprezentantul ME.

‘Nu ai cum să salvezi în aceeaşi durată a reorganizării un SRL şi o companie de calibru. În Franţa se ajunge şi la o perioadă de 7-10 ani pentru companii de anvergură, dacă evaluările arată că acestea merită salvate’, a spus Volintiru.

El a mai apreciat că specialiştii în insolvenţă trebuie să îşi asume şi rolul de antreprenor, aici fiind loc chiar pentru crearea unei noi profesii.

În condiţiile în care piaţa românească a scăzut foarte mult şi este foarte puţin probabil să fie obţinute comenzi interne pentru companiile aflate în dificultate financiară, specialistul în insolvenţă trebuie să fie şi antreprenor şi să aibă şi o abordare internaţională pentru a face rost de comenzi, pentru a prezenta oferte, pentru a căuta pieţe cu bani în Europa, SUA, zona Golfului sau spaţiul ex-sovietic, a mai spus Adrian Volintiru.

Proiectul Codului Insolvenţei se află în curs de legiferare şi, dacă va fi aprobat de către Parlament, România va fi a doua ţară din lume, după SUA, care va avea un astfel de cod, care înglobează toată legislaţia aplicabilă, cu excepţia insolvenţelor persoanelor fizice şi municipalităţilor.

Specialiştii în insolvenţă sunt însă nemulţumiţi de forma Codului Insolvenţei aprobată de Guvern şi susţin că, deşi proiectul a fost gândit să armonizeze interesele debitorului şi ale creditorilor săi şi să împiedice ca debitorul să beneficieze mult prea facil de o procedură de reorganizare în detrimentul intereselor creditorilor, în mod paradoxal proiectul Codului suprimă şansele de reorganizare ale debitorilor de bună-credinţă.

Preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă /INPPI/, Simona Miloş, a declarat marţi că aspectele care ar trebui corectate nu sunt multe, dar sunt esenţiale şi a menţionat în acest sens prevederile din Codul Insolvenţei care vizează reducerea duratei planului de reorganizare la un an şi posibilitatea deţinătorilor de creanţe de executa oricând debitorul în proceduri de executare individuale paralele, în afara procedurii insolvenţei.

‘Instanţele din afara procedurii de insolvenţă vor fi asaltate de contestaţii la executare făcute de alţi creditori care îşi vor vedea drepturile încălcate şi va fi o goană nebună a tuturor creditorilor de a executa înaintea altora, de a-şi recupera creanţele cum vor putea’, a mai spus Miloş.
Sursa: Agerpres