În funcţie de mediul de rezidenţă s-au înregistrat diferenţe în ceea ce priveşte dotarea gospodăriilor cu calculator. Astfel, dacă dintre gospodăriile din mediul urban 69,8% sunt dotate cu calculator acasă, în rândul gospodăriilor din mediul rural proporţia acestora este de numai 37,5%. În profil teritorial, nu se remarcă diferenţe prea mari între regiuni, ponderea acestora situându-se între 50% şi 60% din totalul fiecărei regiuni, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde aproape trei sferturi dintre gospodării au în dotare calculatoare (74,3%). Proporţiile cele mai mici s-au înregistrat în regiunile: Sud Muntenia (49,6%), Nord-Est (50,3%) şi Centru (51,3%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, 60,3% au folosit vreodată un calculator.
Incidenţa utilizării calculatoarelor prezintă diferenţieri, adesea importante, sub influenţa caracteristicilor persoanelor, în principal sexul şi vârsta.
Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 61,8% faţă de 58,8%. Vârsta persoanelor îşi pune “amprenta” asupra folosirii calculatoarelor, în sensul diminuării continue a ponderii utilizatorilor o dată cu înaintarea spre grupele de vârstă superioare. De exemplu, calculatorul este utilizat de 86,9% dintre tinerii de 16 – 24 ani, de mai mult de jumătate (54,0%) dintre persoanele de 45 – 54 ani şi doar de 16,8% dintre persoanele de 65 – 74 ani. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 – 34 ani sunt de asemenea mari utilizatori ai calculatorului (78,9%).
Accesul la internet
Datele INS mai arată că, în 2013, puţin peste jumătate dintre gospodării (52,9%) au acces la Internet acasă, majoritatea (73,2%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban. În profil teritorial, conectarea la Internet, la nivelul anului 2013, a fost mai răspândită printre gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (72,5% dintre gospodării aveau acces la Internet de acasă), urmată de regiunile Vest, Nord-Vest (58,3% respectiv 56,9%), Sud-Est (51,2%) şi Centru (49,5%). Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la Internet, se află în regiunile Nord-Est (45,7%) şi Sud Muntenia (47,2%)
Tipurile de conexiune folosite la accesarea Internetului de acasă sunt în proporţie de 95,3% conexiunile1) broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (11,6%) şi de conexiunile narrowband (7,4%). Conexiunea prin cablu fix se întâlneşte la 83,7% dintre gospodării, în timp ce conexiunea DSL este utilizată de 15,7% dintre gospodării. Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la Internet, în anul 2013, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,0%), Nord-Vest (13,8%) şi Nord-Est (13,7%).
Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Bucureşti-Ilfov (18,6%) şi Sud-Vest Oltenia (15,9%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 57,9%. Dorinţa de a avea acces la informaţii se regăseşte atât la bărbaţi (59,7%), cât şi la femei (56,2%), acestea din urmă înregistrând o pondere uşor mai mică decât bărbaţii, în ceea ce priveşte utilizarea Internetului.
Majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenţi, 86,5% dintre persoanele de 16-74 ani apelând Internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 64,7% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 26,5% cu frecvenţă săptămânală. Dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 16-24 ani, 76,6% au folosit Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 81,1% dintre femeile din aceeaşi grupă de vârstă. La grupa de vârstă 55-64 ani, situaţia se inversează, diferenţa dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic este de 6,6 puncte procentuale (42,8% la femei, iar la bărbaţi 49,4%).
Conectarea la Internet se poate realiza cu diferite dispozitive – calculatoare, televizoare cu dispozitive speciale şi mai frecvent cu ajutorul dispozitivelor portabile (laptop, notebook, netbook, tabletă, telefon mobil, smartphone etc).
Cele mai folosite dispozitive pentru accesarea Internetului au fost telefonul mobil sau smartphone-ul în proporţie de 61,8% urmate la distanţă de computerele portabile 47,5%. Ponderea bărbaţilor care au accesat Internetul cu ajutorul telefonului mobil sau smartphone-ului a fost uşor mai mare decât a femeilor (64,0% faţă de 59,3%).
Din analiza distribuţiei după nivelul de instruire, în anul 2013 se constată faptul că majoritatea persoanelor care accesează Internetul cu ajutorul telefonului mobil sau smartphone-ului sunt de nivel mediu de instruire (49,1%), iar cei care folosesc computerul portabil ca dispozitiv pentru accesarea Internetului sunt persoanele cu nivel de instruire superior (48,1%)
Proporţia în care Internetul a fost accesat printr-un dispozitiv portabil în afara casei de către persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit Internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, a fost în favoarea persoanelor din mediu urban de 32,4% faţă de 28,0% în mediul rural. De asemenea, utilizatorii care folosesc dispozitive pentru accesarea Internetului din mediul urban au avut un uşor avans faţă de cei din mediul rural atât la telefoane mobile sau smartphone-uri (62,4% faţă de 59,9%), cât şi la computere portabile (52,8% faţă de 32,6%).
La nivelul anului 2013, în profil teritorial, conectarea la Internet cu ajutorul dispozitivelor a fost mai răspândită în regiunile Bucureşti-Ilfov (44,3%), Sud Vest Oltenia (37,1%) şi Nord-Est (32,1%), iar cea mai redusă pondere în regiunea Vest (22,9%). Din punct de vedere al conexiunilor (reţelelor) utilizate pentru accesarea Internetului din alte locuri decât acasă sau locul de muncă, telefonul mobil (sau smartphone-ul) prin reţea de telefonie mobilă are cea mai ridicată pondere atât pe total (78,2%), cât şi pe medii de rezidenţă (77,2% respectiv 81,2%). Din rândul persoanelor care au folosit computerul portabil, conexiunea cea mai frecvent folosită a fost cea prin reţea Wireless (62,5%).
