Introducerea acestui impozit a fost facută în contextul demersului de eficientizare a sistemului fiscal din România, măsura fiind văzută ca o metodă de a creşte veniturile din colectarea de taxe. În cele ce urmează, vă propun să trecem în revistă aceste noi prevederi legislative, şi să vedem totodată ce semne de întrebare ar putea ridica pentru contribuabili acest impozit în practică.
În Monitorul Oficial nr. 703 din 15 noiembrie 2013 au fost publicate cele mai recente modificări şi completări aduse Codului fiscal, în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013. Astfel, s-a introdus şi un nou titlu în Codul fiscal (Titlul IX3 cu 1 ianuarie 2014).

Trebuie precizat că acest impozit reprezintă venit al bugetului de stat şi este separat de impozitul pe clădiri (care exista de mult în legislaţie şi care reprezintă un venit al bugetelor locale). Contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe construcţii sunt persoanele juridice române (cu excepţia instituțiilor publice şi a persoanelor fără scop patrimonial), sediile permanente din România ale persoanelor juridice străine şi persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Cum se calculează şi la ce se aplică

Conform prevederilor legale, construcţiile care fac obiectul acestui impozit sunt cele care fac parte din grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările şi completările ulterioare). Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior (mai concret, evidenţiate în soldul debitor al conturilor de construcţii), din care se scad anumite elemente, cum ar fi valoarea clădirilor (inclusiv a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare etc. pentru clădirile închiriate, concesionate sau aflate în administrare sau folosinţă) pentru care se datorează impozit pe clădiri (de către contribuabil sau proprietar, după caz). Legea prevede de asemenea că orice operaţiuni de majorare sau scădere a soldului debitor al construcţiilor vor trebui luate în considerare la calculul impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

Impozitul pe construcţii trebuie calculat şi declarat la autorităţile fiscale până la data de 25 mai a anului pentru care se datorează impozitul. Plata impozitului trebuie să se facă în două rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie a anului respectiv. De asemenea, cheltuiala cu impozitul pe construcţii este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Impact în multe domenii

Din punct de vedere practic, noul impozit va avea impact pentru multe companii, cum ar fi, de exemplu, pentru cele din energie, petrol şi gaze, minerit, telecomunicaţii, comerţ, agricultură etc.

Spun acest lucru deoarece grupa de mijloace fixe pentru care se aplică impozitul (grupa 1 din Catalog) include un număr mare de active, între care şi următoarele:

  • centrale electrice (hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice) şi construcţii pentru transportul energiei electrice
  • sonde de ţiţei, gaze şi sare
  • platforme marine de foraj şi extracţie
  •  turnuri de extracţie minieră, puţuri de mină
  • rampe de încărcare – descărcare
  • coşuri de fum şi turnuri de răcire
  • construcţii agricole (de exemplu: silozuri, pătule, sere, iazuri)
  • construcţii hidrotehnice (de exemplu: baraje, diguri)
  • infrastructură transport feroviar / rutier
  • infrastructură drumuri (de exemplu: alei, străzi, autostrăzi, parcări, trotuare etc.)
  • linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console etc.)
  • platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio şi TV.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, o cotă de impozit de 1,5% se va aplica (fie sub forma impozitului pe clădiri, fie sub cea a impozitului pe construcţii) la tot ceea ce are un caracter „imobiliar“, fiind vorba astfel de o extindere dramatică a bazei de impozitare.

În plus, un aspect important este acela că de regulă, construcţiile din domeniile menţionate mai sus au valori foarte mari (aceasta este o caracteristică de exemplu a industriilor de energie, petrol şi gaze, minerit).

Bugete date peste cap

Prin urmare, introducerea intempestivă a acestui impozit „dă peste cap“ estimările companiilor în ceea ce priveşte povara fiscală pe care o bugetează pentru anul următor (evident, este vorba de o bază impozabilă considerabilă, şi deci de un cost fiscal semnificativ şi un impact asupra fluxului de numerar pe masură).
Pe de altă parte, din punct de vedere al ariei de aplicabilitate, nu credem că în momentul de faţă lucrurile sunt complet clare: de exemplu, ce se întâmplă cu construcţiile eoliene sau panourile solare (care nu sunt menţionate explicit niciunde în cuprinsul acestui catalog)? Cad acestea în scopul impozitului pe construcţii? De aceea, considerăm că ar fi necesare şi nişte norme de aplicare care să îi lămurească pe contribuabili.

Totodată, aşteptăm şi modelul de declaraţie care va trebui depusă de contribuabili pentru acest impozit: conform legislaţiei, aceasta ar trebui să fie stabilită de ANAF în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.
În concluzie, reiterăm recomandarea pentru contribuabili de a-şi bugeta sau de a-şi face estimări privind costul fiscal aferent impozitului pe construcţiile deţinute.
Totodată, la nivel de ansamblu, rămâne de văzut care vor fi sumele efectiv colectate la bugetul statului din acest impozit pe construcţii nou-introdus.


Andra Caşu, Tax Senior Manager,
EY România

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 48 a revistei Capital din săptămâna 2-8 decembrie 2013