Printre proiectele deja finanţate, în lucru, aproape de a fi inaugurate sau în fază de licitaţie, Ponta a menţionat tronsonul Nădlac – Arad, despre care a subliniat că este oprit, însă ”doar constructorul este în închisoare, iar cel care i-a dat lucrarea este prin Parlament”, şi tronsonul Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu, aflat în lucru.

”La finele acestui an se dau în folosinţă încă patru tronsoane totalizând 105 kilometri de autostradă. S-a finalizat licitaţia pentru Autostrada Sebeş – Turda şi, din economiile făcute la POS – T, putem licita şi construi din programul european 2007 – 2013 tronsonul de autostradă Turda – Târgu Mureş. Practic, în luna ianuarie, pot fi demarate toate procedurile şi ăştia sunt toţi banii pe 2007 – 2013”, a spus acesta, citat de Agerpres.

Potrivit premierului, în bugetul pe 2014 au fost prevăzute construcţia şi finalizarea segmentului de autostradă Borş – Suplacu de Barcău şi finanţarea lucrărilor necesare pentru unirea aglomerării urbane Galaţi – Brăila de autostrada inclusă pe Coridorul 9.

Şeful Guvernului arătat că după ”douăzeci şi ceva de ani de democraţie” România are doar 530 de kilometri de autostradă.

”Asta este toată România, cu Autostradă de la Piteşti spre Constanţa, dar fără Centura Sud, care trebuie să unească cele două autostrăzi, Bucureşti – Ploieşti începută în 2006 sau 2007, 40 de kilometri finalizaţi în trei ani de mandat al domnului Boc, între Turda şi Gilău, Autostrada Arad – Timişoara şi încă o bucăţică spre Lugoj şi un mic tronson între Deva şi Orăştie – Centura Deva, de 34 de kilometri. Asta este tot ce are România în acest moment în materie de autostrăzi. Nu vorbesc despre centuri. Este centură la Sibiu, e centură la Piteşti, dar vorbesc despre autostrăzi”, a arătat premierul.

În ceea ce priveşte noile proiecte, primul ministru a menţionat Autostrada Piteşti – Râmnicu Vâlcea, cu primul tronson, care trece pe la Curtea de Argeş, şi Autostrada Ungheni – Tg. Neamţ spre Bacău.

”Noi tronsoane care pot fi finanţate din fonduri de coeziune şi din Connecting Europe Facility – nu putem da banii unde vrem noi, ci doar unde consideră Comisia Europeană că reprezintă culoare de transport incluse în TEN – T Core. Aici, vom demara Autostrada Piteşti – Râmnicu Vâlcea, primul tronson, care trece pe la Curtea de Argeş. De asemenea, Autostrada Ungheni – Târgu Neamţ spre Bacău şi încă trei tronsoane dinspre Ploieşti, dinspre Bucureşti – Buzău, Focşani, Autostrada Sud Bucureşti – Alexandria şi segmentul de autostradă între Craiova şi Calafat, care va fi finanţat din Connecting Europe Facility. Tot ce aveţi în faţă constituie aproape trei miliarde de euro şi practic se termină banii din fondurile de coeziune. Alţi bani nu avem în fondurile de coeziune. Acestea sunt tronsoanele cu care suntem foarte avansaţi, le putem licita şi le putem începe în 2014”, a precizat primul ministru.

Din fondurile de dezvoltare regională, care pot finanţa doar tronsoanele din TEN – T Conprehensive, 1,8 miliarde de euro ar putea finanţa două segmente de autostradă, respectiv Sibiu – Braşov şi Braşov – Bacău, astfel încât să se poată uni, în perioada imediat următoare, Moldova, Transilvania, mergându-se spre ieşirea din ţară, spre vest.

Referitor la tronsoanele finanţate în regim de concesiune sau Parteneriat Public Privat, Victor Ponta a menţionat că pe 9 decembrie se depune oferta finală pentru Comarnic – Braşov, pe care îl consideră un proiect esenţial.

”Nu ascund faptul că este un proiect pe care eu îl consider esenţial pentru această guvernare şi pentru ţară. Este tronsonul cu cel mai mare trafic din România, nu doar pentru această caracteristică de turism – pe acolo merg bucureştenii în week-end – ci, mai ales, pentru legătura între Ardeal şi Bucureşti”, a subliniat şeful Executivului.

De asemenea, există într-o procedură avansată Centura Sud, care va uni Autostrada Piteşti – Bucureşti de Bucureşti – Constanţa, şi tot într-o formulă avansată lucrările pentru Piteşti – Craiova, dar şi un tronson din Autostrada Transilvania, respectiv Gilău – Suplacu de Barcău, unde există o ofertă de realizare în PPP.

”Practic, până în 2018, putem da în folosinţă din fondurile pe care le avem astăzi, din fonduri europene şi din concesiuni şi fonduri publice aceste segmente de autostrăzi. Unim, practic, toate regiunile istorice şi avem ieşiri spre graniţele importante cu Moldova, Ungaria şi Bulgaria. Fondurile de la buget pot asigura anual între 750 de milioane de euro şi un miliard de euro pe care Guvernul şi apoi Parlamentul le aprobă în bugetul anual. Este o decizie pe care, în fiecare an, Guvernul şi Parlamentul trebuie să o discute şi probabil să stabilească priorităţile. Este nevoie de o strategie de dezvoltare, astfel încât lucrările să nu se mai desfăşoare haotic, pe mici bucăţele, care nu au legătură între ele”, a arătat premierul.

Acesta a propus parlamentarilor ca, în măsura în care va exista un acord, să existe un proiect de lege asumat de Parlament, iar guvernele să fie obligate să respecte şi să asigura proiectele deja începute.

”Odată cu începutul noului exerciţiu financiar 2020 – 2027 există ca priorităţi stabilite pe care le finanţăm atât din fondurile europene, din bugetul de stat sau din concesiuni tronsoanele care vor uni alte câteva importante regiuni şi oraşe din România. Vreau să vă propun ca obiective legătura istorică dintre regiunile istorice, beneficiile economice, practic primele 15 oraşe ale ţării, în afară de Bucureşti, vor avea acces la reţeaua de autostradă şi dezvoltarea sectoarelor economice. Ideea principală este ca în cadrul USL, a grupurilor parlamentare sau a Guvernului să avem o strategie pe care o acceptăm şi o susţinem cu toţii şi să ne ţinem de ea”, a încheiat Ponta.

Premierul Victor Ponta a prezentat, marţi, Strategia de Dezvoltare a Reţelei de Autostrăzi 2014 – 2018 în cadrul grupurilor parlamentare reunite.