Bulgărele a început să se rostogolească şi în landurile federale după sentinţa unui tribunal regional german, obligând statul să plătească asistenţă socială unei familii de români, ai cărei membri nu lucraseră şi nu plătiseră anterior taxe în Germania.
Spre stupoarea multor factori de răspundere, o Curte renană casase verdictul anterior al unui tribunal inferior, care, invocând dreptul german, respinsese plângerea românilor. În numele egalităţii în drepturi a cetăţenilor europeni şi al ordonanţelor UE, Curtea le-a dat, mai nou, românilor, dreptate.
Nu e clar în ce măsură acesta va fi şi ultimul cuvânt în materie de jurisprudenţă. E probabil ca viitoarea coaliţie guvernamentală germană, creştin-social-democrată, să revizuiască legea în domeniu.
Fapt e că, reacţiile politice şi mediatice aferente n-au întârziat. Două publicaţii de mare tiraj, e vorba de Focus Online şi tabloidul Bild, au difuzat date statistice proaspete prezentate de Oficiul Federal al Braţelor de Muncă.
Astfel, numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut puternic din 2011 încoace, ceva mai puţin de 40.000 de cetăţeni români şi bulgari primind, la sfârşitul lunii august a anului curent, ajutorul social german, cunoscut sub denumirea de Hartz 4. E vorba de o sumă depăşind venitul mediu pe economie în România.
Conform aceloraşi surse, cuantumul ajutoarelor încasate de români şi de bulgari imigraţi în Germania s-a dublat din 2011 încoace.
Pe acest fundal se aud tot mai multe glasuri care avertizează că ne-am afla „în faţa unui nou val imigraţionist”, după cum s-a exprimat textual, în Frankfurter Allgemeine Zeitung, economistul Hans-Werner Sinn, şeful „Ifo”, un prestigios centru de studii economice.
Au intervenit şi oamenii politici germani, precum şi primăriile multor localităţi şi metropole ca Duisburg, care afirmă de o bună bucată de vreme că icnesc sub povara unei „imigraţii a sărăciei”. Varii demnitari conservatori şi social-democraţi au luat de asemenea poziţie.
Günter Krings, un expert juridic creştin-democrat, a declarat cotidianului Die Welt, că ar fi o greşeală dacă libertatea de mişcare în Uniunea Europeană precum şi drepturile liberale convenite în acest domeniu s-ar „combina cu ajutoare sociale substanţiale”. Fiindcă astfel s-ar impulsiona şi încuraja un fenomen nedorit.
În Uniunea Creştin-Socială bavareză există chiar politicieni care se pronunţă în favoarea unei reintroduceri a interdicţiilor de călătorie. Dar vocile lor par mai degrabă marginale.
În schimb, şi unii oameni politici social-democraţi, între care ministrul pentru integrare şi afaceri sociale renan, Guntram Schneider, care a recomandat abordarea calmă a chestiunii, admit că există, totuşi, o problemă, ce s-ar cere rezolvată la nivel european.
Spre stupoarea multor factori de răspundere, o Curte renană casase verdictul anterior al unui tribunal inferior, care, invocând dreptul german, respinsese plângerea românilor. În numele egalităţii în drepturi a cetăţenilor europeni şi al ordonanţelor UE, Curtea le-a dat, mai nou, românilor, dreptate.
Nu e clar în ce măsură acesta va fi şi ultimul cuvânt în materie de jurisprudenţă. E probabil ca viitoarea coaliţie guvernamentală germană, creştin-social-democrată, să revizuiască legea în domeniu.
Fapt e că, reacţiile politice şi mediatice aferente n-au întârziat. Două publicaţii de mare tiraj, e vorba de Focus Online şi tabloidul Bild, au difuzat date statistice proaspete prezentate de Oficiul Federal al Braţelor de Muncă.
Astfel, numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut puternic din 2011 încoace, ceva mai puţin de 40.000 de cetăţeni români şi bulgari primind, la sfârşitul lunii august a anului curent, ajutorul social german, cunoscut sub denumirea de Hartz 4. E vorba de o sumă depăşind venitul mediu pe economie în România.
Conform aceloraşi surse, cuantumul ajutoarelor încasate de români şi de bulgari imigraţi în Germania s-a dublat din 2011 încoace.
Pe acest fundal se aud tot mai multe glasuri care avertizează că ne-am afla „în faţa unui nou val imigraţionist”, după cum s-a exprimat textual, în Frankfurter Allgemeine Zeitung, economistul Hans-Werner Sinn, şeful „Ifo”, un prestigios centru de studii economice.
Au intervenit şi oamenii politici germani, precum şi primăriile multor localităţi şi metropole ca Duisburg, care afirmă de o bună bucată de vreme că icnesc sub povara unei „imigraţii a sărăciei”. Varii demnitari conservatori şi social-democraţi au luat de asemenea poziţie.
Günter Krings, un expert juridic creştin-democrat, a declarat cotidianului Die Welt, că ar fi o greşeală dacă libertatea de mişcare în Uniunea Europeană precum şi drepturile liberale convenite în acest domeniu s-ar „combina cu ajutoare sociale substanţiale”. Fiindcă astfel s-ar impulsiona şi încuraja un fenomen nedorit.
În Uniunea Creştin-Socială bavareză există chiar politicieni care se pronunţă în favoarea unei reintroduceri a interdicţiilor de călătorie. Dar vocile lor par mai degrabă marginale.
În schimb, şi unii oameni politici social-democraţi, între care ministrul pentru integrare şi afaceri sociale renan, Guntram Schneider, care a recomandat abordarea calmă a chestiunii, admit că există, totuşi, o problemă, ce s-ar cere rezolvată la nivel european.
