De asemenea, două treimi dintre români, la fel ca şi în cazul polonezilor, afirmă că lipsa culturii financiare conduce la cheltuieli excesive care depăşesc veniturile curente, la semnarea de contracte pe care nu le înţeleg şi la diminuarea economiilor personale.
În schimb, aproape trei sferturi dintre rezidenţii celor patru ţări central-europene (Polonia, România, Cehia şi Slovacia) cuprinse în studiu sunt de părere că o educaţie financiară neadecvată duce la acumularea de datorii. „Locuitorii din Europa Centrală şi de Est simt că au o lipsă de cunoştinţe suficiente despre finanţe. În plus, aproape toţi locuitorii din Polonia, România, Cehia şi Slovacia subliniază faptul că educaţia financiară timpurie este de ajutor în viaţa de zi cu zi’, a declarat Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România.
Potrivit respondenţilor din cele patru ţări, responsabilitatea pentru pregătirea financiară ar trebui să revină familiei şi şcolii. Astfel, 60% dintre slovaci declară că educaţia financiară ar trebui primită de la părinţi, însă doar 34% dintre polonezi şi 48% dintre români se bazează în acest sens pe familie.
Totuşi, majoritatea locuitorilor din ţările din Europa Centrală crede că sistemul de învăţământ ar trebui implicat în predarea cunoştinţelor financiare. De remarcat este faptul că 16% dintre români menţionează că această educaţie poate fi inclusă în programele de învăţământ preşcolare.
Conform studiului efectuat de grupul Kruk, există diferenţe între români şi slovaci, comparativ cu polonezii şi cehii, în privinţa etapei când ar trebui predate elemente de educaţie financiară. Astfel, 56%, respectiv 55% din populaţia din Polonia şi Cehia împărtăşeşte opinia că rolul cel mai important în educaţia financiară ar trebui jucat de învăţământul gimnazial şi liceal. Slovacii (65%) şi românii (63%) mută rolul educativ într-o măsură mai mare spre învăţământul superior.
Sondajul mai indică faptul că băncile şi alte instituţii financiare, inclusiv societăţile de recuperare de creanţe, ar trebui să fie responsabile pentru educarea publicului cu privire la aspectele financiare.
Întrebaţi ce reguli aplică atunci când fac educaţie financiară copiilor, 97% dintre cehi şi 93% dintre slovaci spun că îi implică pe cei tineri în procesul decizional cu privire la bugetul familiei. La polul opus se află polonezii şi românii. Doar 49% dintre locuitorii din Polonia îşi implică şi copii în stabilirea bugetului familiei şi numai 12% dintre români procedează în acest sens.
Totodată, cehii (75%), polonezii (64%) şi slovacii (69%) le dau bani copiilor fără a-i întreba pe ce îi vor cheltui, în timp ce numai 15% dintre români procedează astfel.
Pe de altă parte, cetăţenii din cele patru ţări în care operează grupul Kruk se arată reticenţi în a recompensa financiar notele bune luate de copii. Astfel, o treime dintre cehi şi slovaci oferă un stimul financiar copiilor pentru notele bune luate la şcoală, iar în Polonia doar un sfert din populaţie încurajează astfel de practici. De observat este faptul că doar 5% dintre români îşi recompensează copiii pentru rezultatele bune la învăţătură.
Studiul Kruk a fost realizat în perioada august – noiembrie 2013, în ţările în care este prezent – Polonia, România, Cehia şi Slovacia. Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion de câte 1.000 de persoane în fiecare ţară.
Sursa: Agerpres
