În luna decembrie 2024, procesul de recalculare a pensiilor în România a dus la o creștere semnificativă a numărului de pensionari, aproximativ 3,8 milioane dintre aceștia beneficiind de majorări importante ale pensiilor.
Această reformă, ce a vizat ajustarea pensiilor în funcție de mai multe criterii, a avut un impact considerabil asupra bugetului public și asupra veniturilor a milioane de români. În continuare, vom detalia evoluțiile înregistrate și impactul acestei reforme asupra pensionarilor și asupra economiei.
Creșterea numărului de pensionari în decembrie 2024
În decembrie 2024, în România erau înregistrați 4.703.349 de pensionari, cu 13.399 mai mulți față de luna anterioară. Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), pensia medie s-a ridicat la 2.748 de lei.
În luna noiembrie 2024, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a raportat un număr total de 4.689.950 pensionari, cu 16.841 mai puțini decât în luna precedentă. Dintre aceștia, majoritatea, respectiv 3.776.433 de pensionari, erau pensionari de vârstă, dintre care 2.169.592 erau femei.
Pensia medie pentru aceștia s-a ridicat la 3.067 de lei.
În luna decembrie, în schimb, s-au acordat pensii anticipate unui număr de 4.954 de persoane, pensii anticipate parțiale unui număr de 89.993 de pensionari și pensii de invaliditate pentru 391.557 persoane, pensia medie fiind de 1.124 de lei.
De asemenea, în aceeași lună, 440.307 persoane au beneficiat de pensie de urmaș, cu o pensie medie de 1.448 lei.
Indemnizațiile sociale pentru pensionari
Indemnizația socială pentru pensionari a înregistrat o creștere importantă în decembrie 2024, ajungând la un total de 923.766 beneficiari, cu 3.860 mai mult față de luna anterioară.
Dintre aceștia, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor.
Valoarea medie a indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public a fost de 528 lei.
Cele mai mari indemnizații au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei) și Bistrița-Năsăud (591 lei).
Pensii de serviciu în decembrie 2024
În decembrie 2024, numărul total de beneficiari de pensii de serviciu era de 11.688, cu 19 persoane mai puține față de luna anterioară.
Cei mai mulți pensionari care beneficiau de pensii de serviciu proveneau din rândul procurorilor și judecătorilor, 5.625 de persoane având o pensie medie de 25.184 lei.
În cazul altor categorii, precum cei pensionați conform Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular, pensia medie era de 6.928 lei.
Pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale
Un alt grup de pensionari beneficia de pensii și indemnizații prevăzute de diverse legi speciale. În total, 412.536 de persoane primeau astfel de indemnizații, cu 1.216 mai puține față de luna anterioară.
Cele mai multe persoane, 191.037, primeau indemnizații conform Legii 118/1990 pentru persoanele persecutate din motive politice.
Suma medie acordată era de 1.529 lei. De asemenea, 14.242 de persoane primeau indemnizații pentru veteranii de război, iar 64.062 de persoane beneficiau de indemnizații conform Legii 189/2000.
Recalcularea pensiilor și majorarea acestora
Recalcularea pensiilor, una dintre cele mai mari reforme ale sistemului public de pensii, a avut loc în anul 2024 și a avut un impact semnificativ asupra a 4,6 milioane de pensionari.
Aproape 3,8 milioane de pensii au fost majorate, iar creșterea medie a pensiilor pentru aceștia a fost de 622 de lei.
Procesul de recalculare a început cu indexarea pensiilor în ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate cu 13,8%, ca urmare a ratei inflației din anul 2022.
Impactul asupra bugetului public și previziuni financiare
Estimările Ministerului Muncii arătau că cheltuielile cu pensiile vor atinge 125,9 miliarde de lei în 2024, cu o creștere de 10 miliarde de lei comparativ cu anul precedent.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, sublinia faptul că noua lege a pensiilor ar putea avea un impact bugetar semnificativ pe termen mediu, având în vedere necesitatea reducerii deficitului bugetar și controlul datoriei publice.
„Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB.
Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe”, afirma Daniel Dăianu, la începutul anului 2024.
Guvernul a aprobat normele de aplicare a Legii pensiilor, asigurându-se că nici o pensie nu va scădea ca urmare a noii legi. În schimb, pensiile românilor vor crește echitabil, în funcție de merite, a declarat premierul Ciolacu. La finalul lunii mai, procesul de digitizare a dosarelor de pensii era aproape complet, iar recalcularea pensiilor urma să înceapă rapid.
În iunie, Executivul a aprobat norme pentru pensiile de serviciu, stabilind condițiile de recalculare și majorare, precum și revizuirea pensiilor în caz de erori.
În august, premierul Ciolacu a anunțat că 3,8 milioane de pensii vor crește, iar majorarea medie va fi de 27%. Ministrul Muncii a subliniat că majoritatea pensionarilor vor beneficia de două creșteri, una în ianuarie 2024, prin creșterea punctului de pensie, și alta în septembrie, prin recalculare. Compania „Poșta Română” a început distribuirea deciziilor de recalculare din 16 august.
La sfârșitul lunii august, s-a propus majorarea plafonului de impozitare a pensiilor la 3.000 lei, iar din septembrie pensionarii au continuat să beneficieze de tichete sociale.
În septembrie, s-a precizat că 82,5% dintre pensii au fost majorate prin recalculare, iar 13,8% vor beneficia de majorări în ianuarie 2025. Ministrul Muncii a asigurat că nicio pensie nu va scădea, iar diferențele între pensii vor fi echilibrate în câțiva ani.
Reforme pentru o creștere sustenabilă a pensiilor
În cadrul reformelor, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat importanța unui mecanism de creștere anuală a pensiilor, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung.
În acest context, a fost introdusă o reglementare ce garantează creșterea pensiilor fără a depăși pragul de 9,4% din PIB, prag care ar fi putut împiedica majorările până în anul 2070.
În 2024, pensionarii au beneficiat de două majorări, una la începutul anului și una în luna septembrie, prin recalcularea pensiilor.
„Din totalul de 4,6 milioane de pensii, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare, 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025. Repet, peste 13% dintre pensionari vor beneficia de indexarea de la 1 ianuarie 2025, conform legii.
Tot de la 1 ianuarie 2025 se vor indexa şi cele 3,8 milioane de pensii care au crescut la recalculare. Mai rămân doar 4,4% dintre pensii care vor avea aceeaşi valoare după indexarea la 1 ianuarie. Ele vor avea aceeaşi valoare pentru că, astăzi, nivelul lor este peste contribuţiile plătite, comparativ cu ceilalţi pensionari.
Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare”, a explicat ministrul Muncii.
Distribuirea deciziilor de recalculare a pensiilor
În august 2024, „Poșta Română” a început distribuirea deciziilor de recalculare către pensionari, iar la finalul lunii august, Casa Națională de Pensii Publice anunța că procesul de recalculare a afectat un număr de aproximativ 4,6 milioane de pensionari.
În urma acestei evaluări, doar 1.090 de cazuri au necesitat revizuirea deciziilor de recalculare, reprezentând doar 0,024% din totalul deciziilor emise.
Reformele din sistemul public de pensii, demarate în 2024, au adus o schimbare semnificativă pentru pensionarii din România, cu un impact major asupra veniturilor acestora și asupra bugetului public.
