Bursa de Valori se pregăteşte pentru un an compromis aproape total în ceea ce priveşte valoarea ofertelor publice iniţiale. Cauzele: absenţa companiilor private mari şi lentoarea
cu care se mişcă statul romån.
Criza prin care a trecut Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în primele patru luni ale anului a reuşit să scoată mult mai clar la lumină principalele lipsuri ale pieţei de capital. Chiar dacă bursa a avut parte de scăderi şi în a doua jumătate a anului trecut, corecţia din maximele istorice a făcut ca principalele cereri din partea investitorilor să fie pentru acţiunile noilor emitenţi.
Lipsa ofertelor publice iniţiale a fost, de altfel, laitmotivul pieţei de capital autohtone în 2007. Cum însă trendul de corecţie de anul trecut s-a transformat în criză bursieră, anul acesta au început să apară tot mai multe probleme: lipsa instrumentelor financiare, prea puţini emitenţi, lichiditate redusă, program prea scurt pentru o corelare eficientă cu pieţele internaţionale (adică nu doar pe minus, cum s-a întåmplat în ianuarie), absenţa market makerilor.
O problemă care pare greu de rezolvat prin modificarea legilor sau prin lansarea unor instrumente financiare este lipsa de experienţă a brokerilor. Mulţi dintre brokerii celor peste 70 de societăţi de servicii şi intermediere financiară nu au avut pånă acum experienţa unor crize de amploare, în care acţiunile scad indiferent de rezultatele economice obţinute. „Nu credeam că este posibil ca un broker să recomande investitorilor vånzarea acţiunilor şi păstrarea banilor lichizi. Aşa ceva nu se face nicăieri în lume; dacă nu ai cåştig pe acţiuni, poţi eventual să recomanzi achiziţionarea unor bonduri sau a unor obligaţiuni, dar banii nu au voie în nici un caz să stea fără să producă“, spune un broker autohton care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Astfel de alternative au apărut la unele fonduri deschise de investiţii, cum ar fi cele ale Certinvest. „Noi am oferit investitorilor posibilitatea de a-şi muta portofoliile din fondul de acţiuni în cel de obligaţiuni, fără costuri suplimentare“, declară Eugen Voicu, preşedintele Certinvest.
Situaţia cel mai frecvent întålnită a fost însă cea în care brokerii nu mai dădeau nicio recomandare, contribuind la diminuarea lichidităţii deja scăzute a bursei. Puţinii investitori care fac arbitraje la piaţa futures de la Sibiu au fost mai „ocupaţi“ decåt restul, dar majoritatea şi-a redus drastic numărul de tranzacţii încheiate lunar. S-au diminuat astfel veniturile tuturor instituţiilor şi societăţilor implicate în piaţa de capital, iar discuţiile referitoare la ridicarea lichidităţii prin noi instrumente financiare au revenit în forţă.
Derivate şi program mai lung
Răspunsul BVB a fost lansarea market makerilor (brokeri care se obligă să menţină lichiditatea pentru un anumit emitent prin poziţii de cumpărare/vånzare deschise tot timpul), în februarie, odată cu listarea Erste Bank. În plus, au fost lansate derivate pe indicii bursei şi pe cåteva acţiuni lichide şi s-a prelungit programul de tranzacţionare cu două ore. Sunt aşteptate în continuare vånzările în lipsă (short), foarte utile în perioadele de scădere, şi noi emitenţi. „Vånzările short sperăm să fie posibile în cåteva luni, iar în curånd sperăm să avem şi market makeri pentru piaţa derivatelor“, spune Elena Marchidan, director dezvoltare produse noi în cadrul BVB.
Dacă în cazul operaţiunilor short (care se încheie prin împrumutarea unor acţiuni şi returnarea lor la o dată ulterioară, dånd posibilitatea unui cåştig din scăderea cotaţiei respectivelor acţiuni) problemele întåmpinate de către oficialii BVB sunt mai mult tehnice, pentru atragerea emitenţilor noi este nevoie de mult mai mult.
Oficialii bursei anunţă ca sigură atragerea a încă patru emitenţi noi pånă la sfårşitul anului. Cifra este apropiată de estimările de la începutul anului, cånd s-a putut calcula un număr de cel puţin zece oferte publice iniţiale pentru 2008. Din nefericire pentru societăţile care decid să se finanţeze prin piaţa de capital anul acesta, investitorii sunt mult mai reticenţi şi mai selectivi decåt anul trecut. Cel mai bun exemplu este oferta companiei de construcţii Pomponio, care a însemnat şi primul eşec de anul acesta. Deşi intermediarul, EFG Eurobank Securities, acuză lipsa de interes din partea celorlalţi brokeri, situaţia generală din piaţă este cea care a ţinut departe investitorii.
Slabe speranţe în 2008
O privire asupra afacerilor private din ţara noastră arată că foarte puţine companii mari au şanse reale de a se lista la bursă. Motivul principal pentru păstrarea unui număr mic de acţionari este existenţa resurselor ieftine sau facile de finanţare în sectorul bancar şi în sectorul de private equity, prin fondurile de investiţii. În ciuda inflaţiei şi a dobånzilor bancare în creştere, rapiditatea cu care se poate obţine un credit sindicalizat îl face mai atractiv decåt finanţarea ce poate fi obţinută pe piaţa de capital, după listare. În plus, mulţi oameni de afaceri preferă să „crească“ o companie pentru a o vinde apoi direct altui investitor în locul unui exit parţial sau total prin BVB.
Companii precum Astral, Asiban, BT Asigurări, Banca Ţiriac, Romexterra Bank, LaborMed, LaDorna, Domo s-au våndut direct către investitori strategici, transparenţa bursieră nefiind luată în calcul de către proprietari. Mai mult, achiziţionarea pachetului majoritar la o companie listată se încheie de obicei cu delistarea respectivei societăţi, cum s-a întåmplat în cazul Kandia-Excelent sau Asirom.
Dependenţă de stat
Societăţile private care ar putea fi listate pe piaţa principală fără intervenţia statului pot fi numărate pe degetele de la o månă. Compania de cablu RCS&RDS, care a eşuat în tentativa de listare la London Stock Exchange, a preferat să contracteze un credit sindicalizat în locul listării la Bucureşti. Speranţa că la BVB vor apărea noi emitenţi mari se leagă obligatoriu de intervenţia statului, implicat direct sau indirect în posibilele oferte publice ale Fondului Proprietatea, Nuclearelectrica, Romgaz, BCR, Romtelecom sau Aeroportul Henry Coandă. Din păcate, pentru anul bursier 2008, niciuna dintre aceste companii nu are şanse reale de listare pånă la sfårşitul anului, 2009 fiind o dată mult mai probabilă pentru lansarea unor oferte publice iniţiale de valoare ridicată.
«Pentru listarea Romtelecom, luăm în calcul bursa de la Bucureşti şi o piaţă internaţională de capital, cum ar fi cea din Londra.»
Károly Borbély, ministrul comunicaţiilor
Banca Comerciala Romåna
Listarea principalului acţionar al BCR, grupul financiar austriac Erste Bank, în luna februarie, a fost văzută de majoritatea analiştilor drept o tentativă de răscumpărare a pachetului de acţiuni deţinut de societăţile de investiţii financiare (cele cinci SIF-uri) la cea mai mare bancă autohtonă şi renunţarea la listarea acesteia. Conform contractului de privatizare, BCR ar trebui să fie cotată la bursa de la Bucureşti în cel mult trei ani de la preluarea acesteia de către austrieci, adică pånă la sfårşitul anului viitor. În momentul cotării Erste Bank la BVB, listare internaţională (fără ofertă publică) deoarece compania este tranzacţionabilă la Viena şi la Praga, oficialii băncii au declarat că listarea BCR se va produce în termenul prevăzut de contract. Nu era luată, aşadar, în calcul o renunţare prin preluarea participaţiilor SIF-urilor.
În cazul în care BCR va fi listată la BVB, iar SIF-urile îşi vor putea vinde participaţia la un preţ dat de piaţă, teoretic mai mare decåt cel pe care l-ar putea oferi Erste Bank, capitalizarea bursei ar înregistra un nou salt. Spre comparaţie, capitalizarea Băncii Romåne pentru Dezvoltare – Société Générale, bancă foarte apropiată de BCR prin valoarea activelor şi a profiturilor, este de aproape patru miliarde de euro în prezent. Cum valoarea de piaţă a BCR nu va coborî sub cea a băncii concurente, capitalizarea BVB (în prezent de circa 32,2 miliarde euro) ar creşte cu peste 10% în cazul listării băncii.
Romtelecom
Fostul monopol al telefoniei fixe din ţara noastră, compania Romtelecom, este privatizată de mai mulţi ani, principalul acţionar fiind grupul elen de telecomunicaţii OTE, cu un pachet de 54%. Statul romån încă deţine restul de 46% din acţiuni. Listarea Romtelecom la bursă este, ca şi în cazul BCR, o condiţie prevăzută în contractul de privatizare şi ar fi trebuit să se fi petrecut deja. Din păcate, listarea a fost întårziată din cauza reprezentanţiilor statului romån, care nu au reuşit să cadă de acord asupra modalităţii de cotare bursieră. Totuşi, conform declaraţiilor ministrului comunicaţiilor, Károly Borbély, listarea ar trebui să aibă loc pånă la sfårşitul anului în curs, urmånd să fie scos la vånzare un pachet de 10% din acţiuni. Pentru aceasta, autorităţile romåne iau în calcul şi London Stock Exchange, anunţånd că este posibilă o dublă listare. O amånare a ofertei publice nu ar fi o noutate pentru Romtelecom, mai ales în condiţiile dificile prin care trece piaţa de capital în acest an. Deşi analiştii se feresc să estimeze valoarea de piaţă a companiei din cauza profitului diminuat din ultimii doi ani, capitalizarea Romtelecom ar putea depăşi un miliard de euro.
Future Group
Dezvoltatorul imobiliar Future Group şi-a anunţat recent intenţia de lansa o ofertă publică iniţială la BVB pånă la sfårşitul acestui an. Directorul societăţii, Oded Goldstein, a declarat că o primă formă a prospectului de emisiune a fost deja aprobată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. O decizie definitivă urmează să fie luată în funcţie de situaţia în care se va afla piaţa de capital. Future Group, care are în momentul de faţă o emisiune de obligaţiuni tranzacţionabile la bursa din Tel-Aviv, este prezent pe piaţa construcţiilor din Romånia de 15 ani, perioadă în care a investit peste 100 milioane euro.
În prezent, dezvoltatorul are în construcţie apartamente în ţară în suprafaţă totală de 400.000 de metri pătraţi şi urmează să lanseze un proiect rezidenţial în Galaţi, cu o investiţie de 90 milioane euro. În următorii trei ani, Future Group intenţionează să se implice în proiecte în valoare de peste 350 milioane euro, finanţarea acestora urmånd a fi obţinută prin listarea la bursa de valori sau prin vånzarea unei părţi a companiei către investitori germani ori britanici.
