In ultimii ani, detinatorii de capital au devenit extrem de prudenti. Activele considerante riscante s-au ieftin masiv, pe masura ce banii au migrat catre asa numitele active sigure. Rezultatul acestei psihologii investitionale s-a regasit in scaderea pietelor de actiuni, a activelor din zonele economice emergente sau de frontiera si in cresterea exponentiala a interesului fata de instrumentele de indatorare emise de catre statele “sigure”, pana la nivelul la care investitorii au acceptat dobanzi negative pentru a-si plasa banii.
Apetitul pentru siguranta, pentru eliminarea sanselor de a inregistra noi pierderi a ghidat pietele spre filozofii investitionale bazate pe instrumente cu venit fix si actiuni defensive. Preferinta pentru lichididate s-a majorat considerabil pe masura ce dorinta de a extinde activitatea prin credit s-a diminuat considerabil. Practic, economia globala a inghetat astepand masuri de stimulare monetara sau interventiile guvernamentale.
In ultima perioada aceasta stare de spirit a inceput sa se schimbe, pe masura ce interventiile bancilor centrale si ale guvernelor au calmat pietele. Reformele structurale incepute in ultimii ani isi arate efectele, indicatorii economicii din cateva economii importante oferind sperante pentru relansarea economiei globale. Treptat si oarecum pe nesimtite, bursele mari au inceput sa creasca, inregistrand anul trecut evolutii cu adevarat pozitive. In acest moment pietele principale s-au apropiat de maximele bursiere din perioada 2007-2008, pe rand, piata americana, germana sau engleza, atingand niveluri nemaintalnite in ultimii 4-5 ani.
Ce inseamna aceste varfuri ale pietelor bursiere? Putem spera ca economia a reintrat intr-un nou ciclu de crestere sau vedem efectele “drogului” monetar folosit de bancile centrale pentru a adormi instinctele investitorilor? Raspunsul sigur la aceste intrebari ar fi platit in aur daca ar fi cunoscut. Verdictul final il vom afla cu totii, la timpul potrivit, insa trebuie sa remarcam schimbarea evidenta de atitudine a investitorilor.
Dorinta de siguranta scade pe masura ce capitalurile nu sunt fructificate corespunzator intr-o piata monetara eminamente nesatisfactoare. Apetitul pentru a risca, in marile piete bursiere, este intr-o crestere ferma, fapt pe care il resimtim si pe piata romaneasca. Activele romanesti au devenit brusc atractive. Aprecierea monedei nationale, din ultimele saptamani, este dovada clara a aceste stari. Bursa a crescut in primele sase sedinte de tranzactionare cu peste 8%, pe volume de tranzactionare in crestere.
Daca marii investitori incep sa riste, este cazul sa urmam exemplul acestora? Raspunsul corect este unul pozitiv. Cred ca a venit timpul sa temperam prudenta si pesimismul care ne caracterizeaza in acest moment. Cresterea economica a unei societati tine atat de mediul economic in care evolueaza dar in special de actiunea fiecarui individ. Modul in care el lucreaza, increderea de a investi, de a consuma sunt cheia acestui proces. Ajustarea brutala pe care atat economia privata cat si statul au traversat-o in ultimii ani ofera baza unei reveniri pe un trend ascendent a dinamicii principalilor indicatori economici nu doar la nivelul economiei ci si al individului.
Principiul “risti ci castigi” ar putea functiona incepand cu acest an. Evident riscul ar trebui inteles intr-un mod generalist, putem risca sa investim in active financiare, putem risca sa ne indatoram, sau putem risca sa consumam din rezervele acumulate. In definitiv putem risca sa redevenim optimisti.
Alin Brendea, director general adjunct Prime Transaction
