În intervenţia sa în dezbaterea care a precedat votul, premierul grec, Antonis Samaras, a încercat să înlăture orice îndoială în ceea ce priveşte viabilitatea bugetului şi bunele perspective ale ţării şi a subliniat că, în 2013, Grecia a realizat reforme ‘pe care mulţi le credeau imposibile’.
Bugetul a fost elaborat luându-se în calcul o creştere de 0,6% în 2014. Troica creditorilor Greciei nu împărtăşeşte optimismul executivului elen, potrivit agenţiei spaniole de presă. Grecii speră că prin creșterea PIB de anul viitor pun capăt unei perioade de şase ani consecutivi de contracţie a economiei. De asemenea, proiectul prezentat Parlamentului prevede venituri din taxe mai mari cu 2,1 miliarde de euro şi reducerea cheltuielilor statului cu 3,1 miliarde de euro.
Însă acest proiect de buget a fost conceput fără ca autorităţile de la Atena să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali. Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia Europeană urmează să revină la Atena în luna decembrie, pentru a decide dacă Grecia primeşte sau nu următoarea tranşă din programul de sprijin. Unul dintre principalele subiecte de dispută între cele două părţi este mărimea deficitului bugetar în 2014, estimat de troikă la 1,5 miliarde de euro, în timp ce oficialii de la Atena spun că suma va fi puţin mai mare de 500 de milioane de euro.
În timp ce avea loc dezbaterea, aproximativ 300 de persoane, potrivit poliţiei, s-au strâns în faţa parlamentului pentru a protesta faţă de politica de austeritate.
Sursa: Agerpres
