Hectare întregi de vie fără niciun strugure. Vii invadate de buruieni, fără lucrările de întreținere, vii care par abandonate
Aurelia Vișinescu lucrează ca vinificator în zona Dealu Mare din 1993. Întâi ca angajat la un producător local, apoi ca proprietar al unei vii cu o suprafață de circa 75 de hectare. Însă, un an atât de ploios ca 2014 nu a văzut de mult timp. „Anul 1996 a fost extrem de rău, era mucegai peste tot în vie“, își amintește Aurelia Vișinescu. Ea deține și administrează societatea Domeniile Săhăteni SRL, un mic producător de vinuri din zona Dealu Mare. Podgoria este acum la jumătate din capacitate, pentru că o parte din vie este bătrână, o parte prea tânără și o parte în curs de replantare. Chiar și așa, oenologul Aurelia Vișinescu a reușit să iasă pe piață cu vinuri de calitate, medaliate și apreciate în special de somelieri sau consumatori experimentați.
Însă, anul acesta se arată extrem de complicat. A plouat mult, a plouat chiar și în zone care, în mod tradițional, erau considerate secetoase. În general, producătorii de vinuri se feresc să spună că au în față un an prost. Și asta pe bună dreptate: să afirmi despre propria producție că nu este chiar bună sau chiar să spui, ca producător de vinuri, că într-un an oarecare nu se vor produce vinuri de o calitate excepțională, că anul viticol este cam prost, ar putea fi echivalent cu sabotarea propriilor vânzări.
Dar, probabil că 2014 va rămâne în istorie ca un an extrem de ploios – și oricât ar părea de ciudat, ploaia este un inamic al viei și vinului în general, nu un aliat. Pentru că în prima parte a anului, prea multă ploaie nu-i lasă pe viticultori să-și facă lucrările, iar în a doua parte, poate afecta calitatea strugurilor și implicit calitatea vinului.
De exemplu, Aurelia Vișinescu are cele 76 de hectare structurate astfel: 36 de hectare în producție (via este matură), 12 hectare sunt vii bătrâne, 14 hectare sunt în replantare, iar pe alte 14 hectare sunt vii tinere. În contextul în care ploaia nu a contenit nici măcar o săptămână legată din primăvară până la sfârșitul lunii iulie, lucrările de întreținere pur și simplu nu s-au putut face pe toată suprafața. „A plouat 12 zile continuu, exact în perioada în care, în mod normal, făceam tratamentele. Nici nu mai știam ce să facem, la un moment dat“, spune Aurelia Vișinescu.
O soluție interesantă de a-și salva producția a fost găsită, totuși. „Practic, am sacrificat producția de pe 14 din cele 76 de hectare pe care le avem“, spune Aurelia Vișinescu. Ca să poată întreține corespunzător via productivă, a renunțat să se mai ocupe ,în acest an, de 14 hectare de vie tânără. Această vie ar fi putut produce struguri buni într-un an normal din punct de vedere meteorologic, însă 2014 nu este normal.
Iată și un exemplu din Dobrogea: Ghenadie Bobeică administrează o plantație de viță-de-vie de circa 80 de hectare, mai exact la Aliman. Acolo are trei soiuri : Merlot (47 hectare), Cabernet Sauvignon (23 hectare) și Fetească Neagră (10 hectare) și produce vinurile Alira. Zona este cunoscută ca una dintre cele mai aride din țară – de altfel, așa se explică faptul că multe podgorii fac cu succes vinuri în această zonă.
Însă, anul 2014 este diferit chiar și aici. „În zonă cad anual circa 280 de litri de apă pe metru pătrat, iar anul acesta au fost deja 450 de litri“, susține Ghenadie Bobeică. Astfel, ploile din prima jumătate a anului 2014 au fost, ca volum, aproape cât ploile care se înregistrează în doi ani în această zonă a țării. Pe lângă cantitatea mult mai mare de apă, frecvența ploilor le-a dat bătăi de cap producătorilor din zona Dobrogei. „Avem cheltuieli crescute cu lucrările de tratare a viei. Ploaia a spălat unele tratamente, așa că a trebuit să le refacem. Asta înseamnă alte cheltuieli cu substanțele și cu aplicarea acestora“, spune Bobeică.
Producătorul de vinuri Cotnari, din județul Iași, are aceeași problemă: prea multe ploi. Totuși, fiind vorba de o podgorie mai mare – la Cotnari vorbim de 1.700 de hectare de viță-de-vie -, unele lucrări de întreținere s-au făcut mai eficient, chiar dacă mai scump.
„Noi am făcut stropirile împotriva manei și a făinarei cu avionul. Cum ne permitea vremea, cum mai făceam tratamentul pe câte hectare apucam“, spune Cătălin Grecu, director de marketing la Cotnari SA. Cum, nu de puține, ori se întâmpla ca după o stropire să vină ploaia și să spele, practic, via proaspăt tratată, lucrarea trebuia reluată în prima fereastră fără ploaie. Asta înseamnă, bineînțeles, costuri duble sau chiar triple cu tratamentele.
„Acum avem toată via în parametri, nu putem să ne plângem. În funcție de cum va fi vremea de-acum înainte, adică dacă vor mai sta ploile și se vor coace frumos strugurii, putem spera să fie un an bun“, afirmă Cătălin Grecu.
Un alt avantaj al companiei ieșene este faptul că, în acest an, intră pe rod 300 de hectare de vie, iar asta înseamnă că, cel puțin la nivel teoretic, producția de struguri va fi sensibil mai mare decât în anii precedenți. În acest contex, este foarte probabil ca, în acest an, la Cotnari să se facă mai mult vin decât în 2013, 2012 sau 2011.
Revenind la Dealu Mare, Aurelia Vișinescu se teme că ploile ar putea continua – și asta ar putea duce la compromiterea producției. „Ne concentrăm pe suprafața pe care am lucrat-o la timp și putem spera să facem și, în acest an, vinul la calitatea cu care ne-am obișnuit consumatorii“, afirmă ea. În cel mai sumbru scenariu, ploile vor continua și în timpul culesului, iar asta înseamnă producție mică, la o calitate a strugurilor sub cea din anii precedenți
Practic, un an pierdut.
Iar pentru o afacere nu foarte mare (vânzările au fost, în 2012, de un milion de euro, iar în 2013, de 1,2 milioane de euro), dar cu investiții destul de mari, aproape cinci milioane de euro, un an pierdut este ultima dorință a investitorilor. În mod normal, Aurelia Vișinescu estimează, pentru acest an, o creștere a vânzărilor la 1,5 milioane de euro în 2014, însă trebuie să amintim că în anul curent pe piață sunt vinurile produse în anii anteriori. Astfel, efectele unui an 2014 prost se vor vedea în anii următori, când pe piață vor fi mai puține vinuri.
Cine este Aurelia Vișinescu
+A absolvit Facultatea de Horticultură, specializarea Vie – Vinificație, în 1993;
+Primul contact cu producția l-a avut în același an, în zona Săhăteni – Dealu Mare, la cea mai mare companie privată din domeniu, la acea vreme, Vinexport Company, societate care derula 95% din exportul de vin românesc;
+A lucrat în cele mai importante crame din Dealu Mare: Valea Călugărească, Ceptura, Urlați, Halewood, Gura Vadului, Tohani;
+În 2002, a obținut Marea Medalie de Aur la Concursul Mondial de la Bruxelles. La vremea respectivă, a fost cea mai valoroasă medalie obţinută de România, în ultimii 20 de ani, la concursurile internaţionale;
+În 2003, înființează împreună cu un partener compania Domeniile Săhăteni și începe să producă vinuri sub brandul Aurelia Vișinescu;
+La Concursul Mondial de la Bruxelles din 2011 obține Medalia de Aur cu Red Artisan, sub brandul Aurelia Vișinescu.
Vinurile «Aurelia Vișinescu»
Vinurile ce poartă semnătura Aurelia Vișinescu sunt distribuite în restaurante și magazine specializate din toată România. Ca pondere în vânzări pentru anul 2013, retailul a însemnat 17%, HoReCa (unde includem și magazinele specializate, distribuitorii) – 70%, iar restul de 13% se referă la clienți corporate și alte canale.
Nomad face parte din gama entry-level a producătorului Domeniile Săhăteni, fiind distribuit în special în rețelele de retail;
+Artisan este linia dedicată soiurilor românești singulare sau cupajate, specifice zonei Dealu Mare;
+Gama Karakter este dedicată soiurilor internaționale;
+Anima este un vin exclusivist, realizându-se în loturi limitate și este rezultatul celor mai buni struguri din anii excepționali.
