Potrivit unei centralizări a INSP, numărul deceselor cauzate de rujeolă a ajuns pe 29 decembrie 2017 la 37, numărul cazurilor de rujeolă raportate fiind de 10.279. Producătorii de medicamente susţineau în 2017 că peste 2.000 de medicamente pot să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, anunţa în luna ianuarie că Guvernul a aprobat o hotărâre potrivit căreia în cazul mai multor medicamente se va elimina obligativitatea aprobării de către comisiile de la nivelul caselor de asigurări de sănătate.

Astfel, persoanele care au afecţiuni precum: obezitate, cardiovasculare, boala Parkinson, ADHD, diabet zaharat, tulburări de creştere la copii, epilepsie, afecţiuni oncologice, boli rare, afecţiuni reumatice, hepatită cronic de tip B şi C urmau să beneficieze de medicamentele gratuite şi compensate doar pe baza prescripţiei medicului specialist, fără a mai depune dosare medicale care să fie aprobate la nivelul comisiilor de experţi ai caselor de asigurări de sănătate.

Tot în luna ianuarie, ministrul Florin Bodog spunea că a solicitat experţilor de sănătate publică din minister şi celor de la Institutul Naţional de Sănătate Publică o situaţie privind vaccinarea obligatorie a copiilor. El afirma atunci că a găsit o situaţie dezastruoasă la preluarea mandatului în ceea ce priveşte vaccinurile.

Potrivit MS, la acea dată din cele cinci vaccinuri obligatorii cu care trebuie imunizaţi copiii, numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei (BCG) existau doze suficiente. MS afirma că în cazul celorlalte vaccinuri s-a constatat lipsa de stoc sau stocuri insuficiente, ba chiar şi un vaccin neachiziţionat. La finalul lunii februarie, Florian Bodog s-a întâlnit cu părinţii şi reprezentanţii copiilor cu dizabilităţi aflaţi la sediul MS în semn de protest faţă de prevederea care îi lipsea de însoţitor.

O zi mai târziu reprezentantul MS şi cel al Ministerului Muncii, Olguţa Vasilescu, au semnat ordinul de modificare şi completare a ordinului pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap. În luna martie, Florian Bodog solicita specialiştilor de la MS şi ANMDM să monitorizeze situaţia medicamentelor pentru care s-au înregistrat disfuncţionalităţi în aprovizionare. O lună mai târziu MS anunţa că au fost începute procedurile pentru suspendarea exportului paralel de vaccinuri fiind demarate procedurile de notificare a Comisiei Europene. Tot atunci, MS cerea ANMDM să notifice distribuitorii de medicamente în legatură cu această decizie, iar dozele de vaccin împotriva rujeolei să fie blocate în depozite.

Proiectul de lege a vaccinării pus în dezbatere publică prevedea realizarea de stocuri de vaccin

Reprezentanţii MS afirmau în cea de-a doua parte a acestui an că România va candida pentru găzduirea Agenţiei Europene pentru Medicamente, ţara noastră concurând alături de alte 18 state în acest demers. MS anunţa în luna septembrie că Florian Bodog a cerut convocarea miniştrilor sănătăţii din UE pentru a stopa practica exportului paralel de medicamente. O lună mai târziu, MS anunţa realizarea unui număr de cinci programe naţionale de screening, cu finanţare europeană pentru cancerul de col uterin, cancerului de sân, tuberculoză, hepatită B,C şi D, şi screening prenatal. În ceea ce priveşte vaccinarea, la finalul lunii octombrie MS afirma că poate începe vaccinarea antigripală gratuită şi că primele aproape 20.000 de doze de vaccin au ajuns în teritoriu. Guvernul adopta o Ordonanţă de Urgenţă care prevedea suspendare pe o perioadă de doi ani a obligaţiei de plată a taxei de clawback pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană.

Tot în acest an Institutul "Cantacuzino" a trecut din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Ministerului Apărării. În a doua jumătate a lunii decembrie, medicii de familie atenţionau asupra faptului că nu vor   semnaactele adiţionale de prelungire a contractelor cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În replică CNAS afirma că este regretabilă decizia unor reprezentanţi ai medicilor de familie de a îndemna la nesemnarea actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistenţă medicală şi susţinea că au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii medicilor.

În acest an CNAS a fost condusă de mai mulţi preşedinţi

În luna martie era numit preşedinte al CNAS medicul Marian Burcea însă după mai multe luni a fost pus sub acuzare de DNA. Pe 1 septembrie, premierul Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte al CNAS, cu rang de secretar de stat. Conform aceleiaşi decizii a şefului Executivului, Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreşedinte al CNAS, a exercitat atribuţiile preşedintelui până la numirea conducătorului instituţiei. Decizia premierului Tudose de eliberare a lui Marian Burcea de la conducerea CNAS a venit după ce acesta a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care se investighează decontări ilegale ale CASMB. În cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie, Laurenţiu-Teodor Mihai a fost numit în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-o decizie a prim-ministrului Mihai Tudose. Agerpres