Raportul asupra inflaţiei al BNR relevă că în anul 2021 este de aşteptat să marcheze debutul consolidării fiscale. Informația respectivă vine după ce anul trecut deficitul bugetar a escaladat inclusiv pe fondul evoluţiilor adverse asociate crizei pandemice.
2021 va marca debutul consolidării fiscale după deficitul bugetar de anul trecut
Anul 2021 este de aşteptat să marcheze debutul consolidării fiscale după ce în 2020 deficitul bugetar a escaladat inclusiv pe fondul evoluţiilor adverse asociate crizei pandemice, relevă Raportul asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, dat marţi publicităţii.
„Pe plan intern se prefigurează o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri. Riscurile pe acest segment şi-au diminuat din relevanţă pe fondul aprobării de către autorităţi a planului bugetar pentru anul curent. Astfel, după ce în 2020 deficitul bugetar a escaladat inclusiv pe fondul evoluţiilor adverse asociate crizei pandemice, anul 2021 este de aşteptat să marcheze debutul consolidării fiscale. Totuşi, etapele viitoare ale acesteia sunt marcate de incertitudine, inclusiv din perspectiva măsurilor folosite pe termen mediu pentru readucerea deficitului bugetar la valori sub nivelul de referinţă de 3% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate şi creştere şi a impactului acestora asupra activităţii economice şi, implicit, asupra ratei anuale a inflaţiei. În acelaşi timp însă, deşi tendinţa centrală reflectată de deciziile din sfera politicii fiscale este aceea de consolidare, o posibilă reinflamare a crizei pandemice ar putea conduce la un volum mai amplu de cheltuieli pentru gestionarea acesteia şi atenuarea efectelor economice adverse, cu impact nefavorabil asupra soldului bugetar”, este scris în raportul BNR.
Evoluțiile de pe piaţa muncii
Din perspectiva evoluţiilor de pe piaţa muncii, BNR precizează că riscurile sunt evaluate în uşoară amplificare odată cu epuizarea stimulilor proveniţi din partea măsurilor de sprijin guvernamental, pe fondul unor potenţiale ajustări ale cererii de forţă de muncă. Acestea s-ar putea produce sub incidenţa unui cumul de factori, precum posibile prelungiri ale măsurilor de distanţare (în special în domenii care presupun un grad ridicat de interacţiune umană) sau chiar restructurări induse de o potenţială diminuare a cererii pentru anumite bunuri şi servicii.
Dificultăţile ocazionate de adaptarea la criza pandemică şi, implicit, creşterea volumului măsurilor de protecţie sanitară s-ar putea accentua odată cu disiparea sprijinului guvernamental şi ar putea conduce la ajustări ale structurii costurilor de producţie. În aceste condiţii, reducerea venitului disponibil faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază ar fi de natură să inducă presiuni dezinflaţioniste. În acelaşi timp, riscuri survin şi pe latura ofertei de forţă de muncă. În eventualitatea prelungirii crizei pandemice nu sunt excluse reconfigurări ale acesteia pe fondul unei posibile creşteri a populaţiei inactive, odată cu creşterea forţei de muncă descurajate, simultan menţinerii unei rate ridicate a şomajului în rândul tinerilor.
În ceea ce priveşte factorii cu impact direct asupra traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, o mare parte a riscurilor asociate liberalizării pieţei energiei electrice începând cu 1 ianuarie 2021 deja s-a materializat. Persistă însă incertitudini cu privire la o posibilă intensificare a competiţiei pe piaţa concurenţială, inducând astfel presiuni dezinflaţioniste.
BNR menţioneză că, pe plan extern, riscurile continuă să graviteze în jurul evoluţiilor asociate pandemiei COVID-19, alimentate de apariţia unor noi tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate. Agravarea crizei sanitare în unele ţări europene şi prelungirea actualului val pandemic sunt de natură să îngreuneze procesul de revenire a activităţii economice, pe fondul menţinerii sau chiar reintroducerii unor măsuri de distanţare socială.
În pofida virulenţei deosebite a noilor tulpini de coronavirus, experienţa dobândită în gestionarea pandemiei COVID-19 şi demararea campaniilor de vaccinare reduc riscul reapariţiei unor sincope în lanţurile globale de valoare adăugată, însă într-o mai mică măsură pe cel al creşterii achiziţiilor în scop de precauţie. Materializarea unora dintre aceste evoluţii ar conduce la efecte de contagiune asupra economiei României, îndeosebi prin intermediul canalului cererii externe.
În raport se spune că viteza de revenire economică ar putea fi însă susţinută de implementarea cu celeritate a proiectelor finanţate din instrumentul temporar de relansare economică „Next Generation EU”, atât pe plan local, cât şi internaţional, cu potenţiale efecte de antrenare persistente. Gradualitatea accesării acestor fonduri este însă marcată de incertitudini ridicate, mai ales până la aprobarea de către oficialităţile europene a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă şi demararea paşilor următori specifici acestei facilităţi de finanţare.
Îmbunătățirea perspectivelor de relansare economică
Conform BNR, în contextul îmbunătăţirii perspectivelor de relansare economică s-a conturat recent o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, cu precădere în SUA, care a determinat creşterea recentă a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, având un impact şi asupra celei locale. Un alt factor de risc, cu potenţial inflaţionist suplimentar, care a crescut în importanţă, se referă la evoluţia cotaţiilor materiilor prime atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe cele locale.
Odată cu perspectivele tot mai favorabile privind revenirea activităţii economice (demararea campaniilor de vaccinare, posibilitatea finanţării unui volum mai amplu de cheltuieli din fonduri europene), cererea pentru astfel de bunuri ar putea domina oferta pe o perioadă mai lungă de timp, alimentând speculaţii că evoluţiile recente ar indica iniţierea unui nou superciclu de creştere a preţurilor materiilor prime.
Totuşi, recenta majorare în tandem a acestora ar putea avea un caracter temporar, imprimat de un optimism crescut pe seama apariţiei vaccinurilor împotriva coronavirusului sau a anticipaţiilor inflaţioniste în creştere. Incertitudini ridicate sunt asociate în continuare evoluţiei viitoare a crizei pandemice.
BNR precizează că nu sunt excluse intensificarea majorărilor strategice ale stocurilor de alimente şi materii prime (în principal ale celor cerealiere) – de exemplu, Rusia, în cazul exporturilor de grâu şi porumb.
Mai mult decât atât, independent de evoluţia pandemiei COVID-19, restricţii ar putea fi introduse în eventualitatea recrudescenţei pestei porcine africane sau a gripei aviare. La acestea se adaugă potenţiale creşteri ale costului transporturilor mărfurilor agroalimentare pe seama unei lipse acute de containere de transport al bunurilor (de exemplu, al celor provenite din China).
Riscuri ridicate provin, de asemenea, din partea fluctuaţiilor condiţiilor climaterice, cu impact asupra ofertei de produse agricole atât pe plan local, cât şi regional sau chiar global. Materializarea unora sau mai multora dintre factorii de risc mai sus menţionaţi ar putea conduce la presiuni inflaţioniste considerabile ce ar exceda ipotezele din scenariul de bază.
O altă sursă de incertitudine este localizată la nivelul dinamicii viitoare a cotaţiilor petrolului Brent, în special în contextul volatilităţii ridicate a acestora şi în corelaţie directă cu evoluţia crizei pandemice. Presiuni dezinflaţioniste ar putea surveni pe latura cererii în eventualitatea deteriorării situaţiei medicale şi a reînăspririi restricţiilor de mobilitate, mai spune BNR.