În calitate de administrator al infrastructurii feroviare din România, CFR SA a raportat o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei pentru 2023. Oficialii au discutat și despre numeroasele provocări întâmpinate de companie.

Cu ce cifră de afaceri și cu ce profit net ați încheiat anul 2023?

CFR SA a înregistrat în anul 2023 o cifră de afaceri în valoare de 1.148.057,97 mii lei. Rezultatul net (pierdere) a fost în valoare de 585.927,71 mii lei.

Ce cifră de afaceri și profit estimați pentru finalul anului 2024?

CFR SA a prevăzut în Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2024, aprobat prin H.G. nr. 492/14.05.2024, o cifră de afaceri în valoare de 1.245.778,58 mii lei și rezultatul net (pierdere) în valoare de 598.151,94 mii lei.

Ce investiții ați realizat în ultimul an? Ce investiții aveți plănuite pentru următorul sau următorii ani?

Principalele obiective ale companiei din punct de vedere al investițiilor în infrastructură, constau în finalizarea lucrărilor majore aflate în execuție pe secțiunile Km 614 – Simeria (141 km), Brașov – Sighișoara (112 km), Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km), Cluj Napoca – Episcopia Bihor (166 km), Port Constanța I – Valu lui Traian, modernizarea stației Gara de Nord – faza I, Reînnoiri pe linia București – Pitești (217 km) și lucrări de reparații tip Quick Wins (420 km).

În ultimul an, la nivelul Direcției Dezvoltare Proiecte Feroviare din cadrul CFR SA au fost recepționate următoarele obiective de investiții:

  1. Finanțate de la Bugetul de Stat 2023
  • Reparație pod km 94+479, situat între stațiile Brașov – Podu Olt;
  • Reparație pod km 115+961, situat pe linia 504 Ghimeș – Siculeni, inclusiv treceri la nivel;
  • Modernizare TN (treceri la nivel) km 0+675, situată între stațiile Ucea – Victoria;
  • Modernizare TN km 1+318, situată între stațiile Sărățel – Marișel;
  • Lot 2 – ModernizareTN km 278+486, situate pe linia CF 203, între stațiile Băbeni – Govora;
  • Reparație capitală pod km 72+866, situat pe linia 116 DI, între stațiile Bănița și Petroșani;
  • Înlocuire echipamente CFR 1-2110KV STE Drajna EDD;
  • Reparație capitală transformator 16MVA 110/27,5KV stația Fetești;
  • Lot 4 – ModernizareTN km 213+415 și km 214+812 linia CF 203, situate între stațiile Piatra Olt – Arcești;
  • Consolidare terasament și refacere apărare mal km 19+258-19+346, între stațiile Petrova – Leordina; Reparație podeț km 33+203, situat pe linia 210 Sibiu – Vințu de Jos;
  • Consolidare pasaj inferior km 15+470, situat pe linia 807 Ciulnița – Slobozia Veche;
  • Consolidare terasament km 3+200-4+200, situat pe linia CF Bacău – Piatra Neamț;
  • Consolidare terasament km 321+950-323+400, situat pe linia I Tecuci – Iași;

2024

  • Reparație podeț km 129+710, situat pe linia 504 Ghimeș – Siculeni;
  • 12 TN modernizate au fost recepționate.
  1. Finanțate din Surse Proprii:

2023 – 19 TN recepționate

2024 -ModernizareTN km 107+444, situate pe linia CF 123, între stațiile Sinia – Buziaș.

  • Lucrări care se vor finaliza în anii următori:
  • Refacție totală linia 116 Livezeni – Simeria între stațiile Merișor – Crivadia fir 1 km 61+300-57+185 și stația Merișor liniile III directă fir 1 si II directă fir 2 km 62+150-61+300;
  • Refacție totală linia 116 Livezeni – Simeria între stațiile Merișor – Crivadia fir 1 km 61+300-57+185 și stația Merișor liniile III directa fir 1 si II directă fir 2 km 62+150-61+300;
  • Refacție totală linia 216 Ilia – Lugoj între stațiile Holdea – Margina km 24+000-30+500;
  • Electrificare linie de cale ferată Doaga -Tecuci – Barboși, inclusiv Dispecer feroviar Galați;
  • Protecție versant cu plasa ancorată linia Ilva Mică – Floreni km 10+000-12+500, între stațiile Poiana Ilvei – Leșu Ilvei – Ilva Mică;
  • Prag de fund nou pentru stabilizarea infrastructurii podului de la km 89+140, linia 300, București – Predeal;
  • Reparație linie CF – Eliminare punct periculos km 67+620 – 68+000 – stația Bănița, prin asigurarea colectării și evacuării apelor, desființare podeț km 67+820 și amenajare albie in zona afectată, linia 116 Simeria – Petroșani;
  • Reparație Tunel Runcu, Linia CF Valea Vișeului – Petrova. Refacere Tunel la Gabarit km 3+681- 3+840;
  • Reconstrucție și reparare viaduct Cârcea km 200+306, situat pe linia CF 100 Videle – Orșova;
  • Modernizarea a 17 TN.

Proiecte cu autorități locale

De asemenea, CFR SA a încheiat sau urmează a încheia, cu autoritățile locale, protocoale de implementare pentru diferite proiecte (aflate în diferite etape de pregătire a documentațiilor), astfel: 

  • Protocol de implementare a proiectului ”Reabilitare/Modernizare infrastructură feroviară Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – Frontieră”, încheiat între Municipiul Reșița, Municipiul Timișoara, Consiliul Județean Caraș- Severin, Consiliul Județean Timiș și CFR SA;
  • Protocol de implementare a proiectului “Reînnoirea căii de rulare pe tronsonul liniei CF Reșița Nord-Reșița Sud”, încheiat între Municipiul Reșița și CFR SA;
  • Protocol de implementare a proiectului ,,Realizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav”, încheiat între Consiliul Județean Brașov și CFR SA;
  • Solicitare UAT Municipiul Piatra Neamț pentru proiectul de Regenerare urbană a zonei Gara Veche – Amenajare Parc Liniar între strada Plăieșului și strada Izvoare. Prin implementarea proiectului se propune restructurarea urbană a zonei, prin crearea unui coridor verde și creionarea unui pol economic de importanță zonală.

Care au fost principalele provocări prin care a trecut compania dumneavoastră în ultimul an?

Considerăm că o primă provocare pentru CFR SA a fost și este asigurarea în parametrii optimi a regularității circulației trenurilor de călători și marfă. Acest lucru se întâmplă în contextul deschiderii șantierelor pentru lucrări de modernizare și reparații a infrastructurii feroviare, finanțate prin PNRR.

De asemenea, o a doua provocare a constat în finalizarea lucrărilor de ”Modernizare a linie CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 1 Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod peste râul Argeş, între Vidra şi Comana”. A adus un beneficiu pentru călătorii care fac naveta pe distanța Giurgiu – București și retur.

O a treia provocare importantă a constituit-o reglementarea modalității de ajustare a prețurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile prin programul CEF, dar și a altor măsuri care să deblocheze execuția lucrărilor pe tronsonul Brașov – Sighișoara și demararea lucrărilor cu TBM-ul pe subsecțiunea Apața – Cața.

A patra provocare importantă în cadrul lucrărilor de modernizare a fost etapizarea lucrărilor în cadrul proiectelor majore din PNRR, respectiv modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și electrificarea si reabilitarea liniei CF Cluj Napoca – Episcopia Bihor, astfel încât să fie reduse riscurile de întârziere în implementarea lucrărilor.

Care sunt diferențiatorii companiei dumneavoastră în piața în care activați?

Principalul competitor al transportului feroviar pe piața transportului terestru (dominant în cadrul sistemului de transport) este transportul rutier.

Conform Strategiei privind dezvoltarea infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobată prin HG 985/2020, analizele economice comparative efectuate la nivel internaţional pe piața transporturilor terestre evidenţiază faptul ca modul de transport feroviar este mult mai eficient din punct de vedere economic decât cel rutier. 

Din punct de vedere al eficienţei energetice, „transportul feroviar utilizează de 11 ori mai puţină energie per unitate de transport decât transportul rutier. Implicit, costurile unitare privind energia ale transportului feroviar sunt de 11 ori mai mici decât costurile similare ale transportului rutier”.

Din punct de vedere al eficienţei economice a infrastructurilor de transport, „infrastructura feroviară a transportat de 10 ori mai multe unităţi de transport per km decât infrastructura rutieră. Prin urmare, în ipoteza că mentenanţa, reînnoirea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport terestru se realizează cu costuri unitare similare (cost per km de infrastructură). Rezultă că transportul feroviar are costuri unitare privind utilizarea infrastructurii de transport de 10 ori mai mici decât costurile similare ale transportului rutier”.

Din punct de vedere al costurilor generate economiei naţionale pentru combaterea efectelor poluării şi emisiei gazelor cu efect de seră (GES), "toate analizele statistice arată că transportul rutier este un mod de transport mult mai poluant decât transportul feroviar. În domeniul emisiilor de substanţe nocive, transportul rutier contribuie cu peste 80% din emisiile totale ale sectorului de transport.

În ceea ce priveşte emisiile GES transportul feroviar este responsabil pentru doar 2% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, comparativ cu 73% provenite din sectorul rutier. Altfel spus, transportul rutier generează costuri de 36 ori mai mari decât transportul feroviar pentru compensarea efectelor produse de emisiile GES”.

Accidente

Din analiza accidentelor produse în timpul transportului, „cheltuielile anuale generate sistemului de sănătate ca urmare a accidentelor rutiere depăşesc valoarea de 2 miliarde lei, iar impactul global asupra economiei naţionale a fost estimat la 1,2 miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 0,8% din PIB (la momentul estimării).

Transportul rutier generează de 193 ori mai multe accidente cu urmări grave decât transportul feroviar. Acest lucru se întâmplă prin prisma mediei accidentelor la un miliard de pasageri-km transportaţi. În consecinţă, pentru fiecare unitate de transport (pasager-km), transportul rutier generează un cost de 193 de ori mai mare decât transportul feroviar”.

Echilibrarea sistemului național de transport, prin promovarea prioritară a transportului feroviar reprezintă o problemă de interes național, în principal deoarece:

  • conduce la reducerea masivă a costurilor suportate de economia națională în ceea ce privește transporturile, cu consecințe privind consolidarea competitivității economiei naționale;
  • conduce la descongestionarea rețelei rutiere, care este deja suprasolicitată, și creează premisele pentru reducerea deficitului de capacitate al acesteia în raport cu cererile de transport, cu consecințe privind satisfacerea mai eficientă a nevoilor de deplasare a persoanelor și mărfurilor pe teritoriul României, atât în trafic intern cât şi internațional;  
  • asigură susținerea creșterii mobilității persoanelor şi mărfurilor, mai ales în în trafic intern, cu consecințe privind susținerea creșterii durabile a economiei naționale şi consolidarea dezvoltării echilibrate a acesteia.

Cum vă selectați și fidelizați angajații?

În cadrul CNCF CFR SA, selecția se realizează ținând seama de pregătirea, aptitudinile și capacitatea de muncă a fiecărui candidat. Se asigură egalitatea de șanse la angajare. Principalul obiectiv al selecției resurselor umane este acela de a angaja persoana care se află cel mai aproape de standardele de performanță dorite și care are cele mai multe șanse de a realiza atât obiectivele individuale/proprii, cât și pe cele organizaționale ale CNCF,,CFR” SA. Procesul de selecție a resurselor umane are în vedere numeroși factori externi și interni, cu care se confruntă compania. Este conceput astfel încât să corespundă nevoilor acesteia. Criteriile de recrutare și selecție sunt strict de natură profesională și în acord cu legislația în vigoare.

Compania oferă oportunități de dezvoltare și învățare. Acordă salariațiilor șansa de a-și imbunătăți abilitățile, de a se specializa în mod continuu, de a-și dezvolta aptitudini și competențe noi și de a-și atinge obiectivele în carieră. Se organizează cursuri de perfecționare, specializare sau calificare. De asemenea, salariații companiei beneficiază gratuit de autorizații de călătorie pentru deplasarea pe cale ferată și de acordare a tichetelor de masă conform legislației în vigoare.

Cum ați caracteriza mediul economic din România?

Infrastructura de transport este un aspect esențial al mediului economic. Investițiile în infrastructura feroviară pot spori conectivitatea și pot deschide noi oportunități de afaceri. În acest domeniu România a făcut progrese semnificative. Mai există nevoi de dezvoltare și modernizare a infrastructuri feroviare pentru o mai bună mobilitate și pentru alinierea la cerințele legislației specifice din Uniunea Europeană.

În ciuda progreselor economice evidente, o serie de constrângeri împiedică dezvoltarea optimă a infrastructurii feroviare care să poată asigura susținerea mobilității, din care amintim:

  • resurse insuficiente pentru investiții în infrastructură și continuarea practicii de subfinanțare a infrastructurii feroviare, în ciuda obligațiilor legale care revin Statului Român;
  • implementare ineficientă și incompletă a politicilor europene de transport;
  • cadru concurențial inechitabil pe piața transporturilor, cu un dezechilibru major în favoarea modului rutier de transport;
  • neasimilarea corectă a practicilor europene de internalizare a costurilor externe din domeniul transporturilor, cu dezechilibre în ceea ce privește opțiunile de transport;
  • deficit de lucrători calificați.

Cât de mult v-a afectat situația tensionată de la granițele României? Puteți da exemple concrete?

Situația tensionată de la granițele României a afectat CFR SA în primul rând financiar. Au fost înregistrate costuri semnificative generate de traficul de cereale în tranzit pe teritoriul țării. Acesta a crescut semnificativ pe ruta Vadu Siret (Ucraina) – Dornești (România) către celelalte puncte de la granițele țării.

Acest lucru a necesitat executarea în regim de urgență a unor lucrări de reparații a liniilor de cale ferată. Ele au legătură cu trecerile feroviare de la granițele țării. Amintim aici, volumul ridicat al lucrărilor efectuate pentru fluidizarea traficului feroviar de marfă aferent în portul Constanța și în zonele de frontieră pe raza Sucursalelor Regionale CF Cluj, Iași și Galați.