Vara anului 2024, ce mai toridă
Vara anului 2024 a fost cea mai toridă din istoria înregistrărilor globale. Temperaturile extrem de ridicate au persistat neîntrerupt timp de peste un an, însoțite de valuri de căldură intense, secete severe și inundații devastatoare, toate exacerbându-se din cauza schimbărilor climatice.
Conform AFP, anul 2024 se află pe cale să fie primul an din istorie care depășește limita de 1,5°C stabilită de Acordul de la Paris din 2015, comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900).
Între iunie și august s-a înregistrat cea mai mare temperatură medie globală cunoscută până acum, depășind deja recordul stabilit în 2023, conform unui anunț făcut vineri de Observatorul European Copernicus.
„În ultimele trei luni, planeta a cunoscut cele mai calde luni iunie şi august, cea mai caldă zi şi cea mai călduroasă vară din emisfera nordică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), în buletinul său lunar.
„Această serie de recorduri creşte probabilitatea ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat”, devansând din nou 2023, a adăugat ea.
Măsurători istorice peste tot în lume
Săptămâna aceasta, țări precum Spania, Japonia, Australia (aflată în sezonul de iarnă) și China au raportat că au înregistrat temperaturi record pentru luna august.
„Fenomenele extreme observate în această vară nu vor face decât să se intensifice, cu consecinţe devastatoare pentru oameni şi planetă, dacă nu luăm măsuri urgente pentru a reduce gazele cu efect de seră”, a avertizat Samantha Burgess.
Conform ONU, în 2022, emisii de aproximativ 57,4 miliarde de tone de echivalent CO2 au fost generate de om, iar până în prezent, nu s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea poluării cu carbon.
China, lider mondial în poluare, înaintea Statelor Unite, se apropie de apogeul emisiilor sale. În același timp, construiește de două ori mai multe capacități de energie eoliană și solară decât restul lumii.
Mii de decese din cauza vremii
În același timp, dezastrele climatice au afectat toate continentele. De exemplu, valul de căldură în timpul pelerinajului de la Mecca din luna iunie a provocat moartea a cel puțin 1.300 de persoane.
În India, unde temperaturile au depășit frecvent 45°C, sistemul electric a fost supus unei presiuni uriașe și economia a suferit o încetinire înainte de a fi lovită de un muson puternic și de inundații devastatoare.
În vestul Statelor Unite, incendiile au devastat zone întinse după ce multiple valuri de căldură, începând cu luna iunie, au uscat vegetația și au provocat numeroase victime.
În Nevada, Las Vegas a înregistrat o temperatură record de 48,9°C în luna iulie. În Maroc, la sfârșitul aceleași luni, un val de căldură extrem a provocat moartea a 21 de persoane într-o singură zi în centrul țării, care se confruntă cu al șaselea an consecutiv de secetă.
Evaluările detaliate sunt încă în întârziere: un raport publicat la mijlocul lunii august estima că între 30.000 și 65.000 de persoane din Europa ar fi decedat din cauza căldurii în 2023, majoritatea fiind vârstnici.
Ce arată datele Copernicus?
Conform Observatorului European Copernicus, luna august 2024 s-a încheiat cu o temperatură medie globală de 16,82°C, cu 1,51°C mai mare decât media preindustrială (1850-1900). Acest lucru înseamnă că am depășit pragul de 1,5°C, care reprezenta cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015.
Acest prag simbolic a fost depășit în 13 din ultimele 14 luni. În medie, ultimele 12 luni au fost cu 1,64°C mai calde decât perioada preindustrială.
După anomalia de 1,48°C din 2023, conform Observatorului European Copernicus, 2024 are mari șanse să fie primul an calendaristic care depășește pragul critic.
Totuși, pentru a concluziona că clima, care s-a încălzit acum cu aproximativ 1,2°C, s-a stabilizat la +1,5°C, o astfel de anomalie trebuie să fie observată și confirmată pe parcursul mai multor decenii.
