24 ianuarie, un moment istoric semnificativ pentru România. Această alegere a consolidat unirea cu Moldova, unde Cuza era deja domnitor din 5/17 ianuarie 1859, devenind astfel primul lider al Principatelor Unite și, ulterior, al statului unitar România.
24 ianuarie marchează un moment istoric semnificativ pentru România
În Moldova, susținătorii unirii controlau 33 dintre cele 55 de locuri din Adunarea Electivă de la Iași. Deși la început erau înscriși 38 de candidați, aceștia s-au retras treptat în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultimul candidat rămas, Grigore Sturdza, a fost respins din cauza legăturilor sale cu interesele Rusiei și ale Poloniei. Astfel, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.
În Țara Românească, situația era diferită. Adunarea Electivă de la București era dominată de conservatori, care susțineau doi candidați: Gheorghe Bibescu, fost domnitor între 1843 și 1848, și Barbu Știrbei, care mai condusese Valahia în două perioade (1849-1853 și 1854-1856). Cu toate acestea, lipsa unui consens între conservatori a facilitat alegerea lui Cuza, care a beneficiat de susținerea liberalilor. Și în acest caz, el a fost votat în unanimitate.
Unirea celor două principate a fost un proces început încă din 1848, odată cu instituirea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza și Gheorghe Bibescu. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate a fost recunoscută la nivel internațional de Conferința puterilor garante de la Paris, desfășurată între 26 martie și 25 august 1859. Ulterior, pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană a recunoscut oficial unirea pe durata domniei lui Cuza.
Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost marcată de reforme importante
Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost marcată de reforme importante care au contribuit la modernizarea și unificarea instituțiilor celor două principate.
Printre cele mai semnificative reforme se numără împroprietărirea țăranilor și secularizarea averilor mănăstirești. Aceste măsuri, alături de deciziile sale politice, au generat opoziția elitelor sociale și au alimentat zvonuri despre dorința sa de a instaura o dinastie personală. Astfel, la 11 februarie 1866, Cuza a fost forțat să abdice.
După abdicarea sa, pe tronul României a fost adus principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în același an a consacrat denumirea noului stat: România.
Ziua Unirii Principatelor Române a fost recunoscută oficial ca sărbătoare legală nelucrătoare
Ziua Unirii Principatelor Române a fost recunoscută oficial ca sărbătoare legală nelucrătoare în anul 2016. Aceasta reprezintă un prilej de celebrare a unității naționale și a reformelor care au pus bazele României moderne.
Astfel, Ministerul Apărării va organiza vineri, 24 ianuarie, ceremonii militare şi religioase dedicate sărbătoririi a 166 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
În Bucureşti, va fi organizat un ceremonial şi se vor depune coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei Române.
„Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile locale, va organiza vineri, 24 ianuarie, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase dedicate sărbătoririi a 166 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române”, a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat.
La Bucureşti, de la ora 10:00, va avea loc o ceremonie militară de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Aceasta este amplasată în Dealul Patriarhiei Române.
„În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern. Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept «cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional»”, a transmis ministerul.
Instituția subliniază că actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii naţiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor.
„Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este «actul întregii naţiuni române», a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 – 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene”, a completat ministerul.
Nu se vor ține discursuri la Iași
Primarul din Iași, Mihai Chirica, a oferit mai multe informații cu privire la acest moment important. Pe scena amplasată în centrul oraşului nu vor mai urca politicieni şi nici nu vor exista discursuri.
Mihai Chirica a recunoscut că evenimentul organizat de Ziua Unirii Principatelor Române ar fi politizat, în condiţiile în care „lumea este încă tensionată”.
„Mă întreb singur, dacă şi cine va veni la manifestările de pe 24 ianuarie. Am avut o discuţie cu reprezentanţii politici ieşeni referitor la această oportunitate. Am transmis un mesaj şi către PSD şi către PNL: nu vreau să stric imaginea acestui eveniment care ar tinde să se politizeze foarte uşor pentru că suntem încă în campanie electorală. Până la finalizarea alegerilor prezidenţiale se va mai face politică în stradă”, a transmis edilul Mihai Chirica.
De asemenea, primarul a afirmat că nici el nu va urca pe scenă şi nu va ţine un discurs.
„Lăsăm doar aspectul istoric şi de sărbătoare naţională. Am avut o discuţie şi cu preşedintele partidului din care fac parte (n.red. PNL) şi am recomandat că nu este cazul la acest 24 ianuarie să facem un eveniment politic sau o prezenţă pe scenă, pentru că lumea este încă tensionată după rezultatul alegerilor la primul tur de la prezidenţiale. Sigur că uşa rămâne larg deschisă pentru orice lider politic. Nu i-a interzis nimănui domnului George Simion, care va veni la Iaşi, să participe. Eu mă refer la posibilitatea de a nu crea o dispută, pentru că acum România este foarte împărţită”, a mai spus Chirica.
Acest subliniază că nu a trimis invitaţii nici la Guvern şi nici către liderii politici pentru a fi prezenţi la Iaşi pe 24 ianuarie.
„Scena rămâne deschisă pentru oricare dintre ei. Dar dorinţa mea este să îşi asume mai departe modalitatea în care vor fi recepţionaţi public de cei prezenţi în Piaţa Unirii”, a conchis primarul.
Primăria din Iași a transmis că în Piaţa Unirii vor fi depuneri de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se va ține și o slujbă religioasă specială în ziua de 24 ianuarie, după care va avea loc defilarea militarilor.
La final, cei prezenţi se vor prinde în Hora Unirii. Ulterior, va avea loc un concert de muzică populară, iar primăria va oferi plăcinte participanţilor la eveniment.
AUR organizează „Marşul Unirii” atât la Iaşi, cât şi la Focşani
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis că organizează vineri, 24 ianuarie, „Marşul Unirii”, atât la Iaşi, cât şi la Focşani. La Iaşi, începând cu ora 9:30, românii vor porni în marş din Piaţa Unirii şi se vor opri în faţa Palatului Culturii.
În municipiul Focşani, „Marşul Unirii” va începe la ora 16:00 din faţa Colegiului Naţional Alexandru Ioan Cuza. Preşedintele AUR, George Simion, va fi prezent la cele două manifestaţii.
