Războiul pentru privilegiul de a ridica deşeurile locuitorilor Capitalei a început. Participă oameni de afaceri, birocraţi şi politicieni. Miza disputei se scrie cu zece cifre.
De câteva luni, consilierii generali refuză să aprobe straegia de salubrizare a Capitalei, propusă de primarul Sorin Oprescu. Oficial, aleşii nu sunt de acord cu unele prevederi ale proiectului, cum ar fi obligaţia bucureştenilor de a spăla trotuarele din faţa casei în zilele de sâmbătă. Pe la colţuri se vorbeşte, însă, că ei doresc, de fapt, să protejeze interesele firmelor care se ocupă în prezent de salubrizarea Bucureştiului; dacă s-ar vota strategia, acestea riscă să se vadă puse în situaţia de a pierde contractele deţinute. În plus, apar obligaţii suplimentare referitoare la curăţenie şi la modul de gestionare a deşeurilor, lucru care ar creşte cheltuielile companiilor.
„Vrem să organizăm licitaţii pentru salubrizarea menajeră, cea stradală şi deszăpezire, ca şi pentru igienizare, conform noilor prevederi legislative. În acest sens, deja am demarat procedura de selectare a unui consultant specializat în domeniu“, explică Magdalena Iuga, director executiv adjunct al Direcţiei Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Capitalei.
Consultantul ar putea primi până la 1,25 milioane de lei şi va trebui să realizeze studii complexe, pe baza cărora să redacteze caietele de sarcini pentru licitaţiile pomenite mai sus. „Firma selecţionată va veni şi cu trei variante de zonare a Capitalei din punctul de vedere al salubrizării. Oraşul va fi împărţit în minimum patru zone. Consultantul va calcula câte echipamente sunt necesare şi va stabili şi modul de plată a serviciilor – tarif pe persoană sau o taxă de salubritate“, arată Magdalena Iuga.
Schimbare cu şanse reduse
Dacă toate ar merge strună, în primăvară ar putea fi demarate licitaţiile pentru selectarea companiilor care se vor ocupa de salubrizarea, igienizarea şi deszăpezirea oraşului în următorii 10-15 ani. Însă totul depinde, până la urmă, de consilierii generali. „M-aş mira să se întâmple asta. Fiecare partid reprezentat în CGMB – şi puterea, şi opoziţia – are legături strânse cu cel puţin o firmă de salubrizare care operează în Bucureşti şi vor încerca tot ce se poate ca acestea să-şi păstreze contractele“, ne-a spus un consilier general.
Tensiunea se citeşte şi în spusele reprezentanţilor companiilor titulare de contract. Bogdan Niculescu, managerul general al Rosal Grup, care are acum în grijă salubrizarea din sectorul 3, spunea la un moment dat că împărţirea în patru zone a Bucureştiului ar fi un avantaj în cazul în care firma sa ar câştiga licitaţia. „Un sector şi jumătate este mai mult decât un sector. De cealaltă parte, unde azi activează şase entităţi, după noile reguli e posibil să rămână doar patru, ceea ce ne-ar putea dezavantaja“, afirmă el.
Miză uriaşă
Există o explicaţie simplă a motivului pentru care iniţiativa primarului Sorin Oprescu îi nelinişteşte pe mulţi. Toate cele cinci companii care prestează servicii de salubrizare către primăriile şi gospodăriile din Bucureşti au terminat anul 2009 cu cifre de afaceri de peste o sută de milioane de lei şi pe profit. Ce-i drept, unele acţionează şi în alte localităţi, dar grosul afacerilor este tot pe malul Dâmboviţei.
Iar viitorul nu poate suna decât bine pentru stăpânii gunoaielor din Capitală: titularii contractelor de salubrizare ar putea obţine anual cam 30 de euro de la fiecare bucureştean şi circa 100 de milioane de euro de la administraţia locală (pentru curăţenia stradală şi deszăpezire). În 15 ani, suma aflată în joc ar putea atinge 2,5 miliarde de euro, fără a lua în calcul inflaţia.
MILIOANE „MURDARE“
Cele cinci companii care strâng gunoaiele bucureştenilor au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape un miliard de lei.
