25 milioane euro, subvenţii pentru doar zece agricultori

Cei mai mari zece agricultori au primit anul trecut o mare parte a subvenţiilor europene. Culiţă Tărâţă a primit peste nouă milioane euro, Adrian Porumboiu aproape 4,9 milioane euro, iar Ioan Niculae, peste 2,5 milioane euro

În top 10 beneficiari ai ajutoarelor europene se mai află firme deţinute de Marin Bucur, Ştefan Poienaru sau omul de afaceri libanez Jihad Ibrahim El-Khalil. De departe, cel mai important agricultor rămâne Culiţă Tărâţă, care administrează în judeţele Brăila şi Neamţ peste 66 mii hectare, având în concesiune Insula Mare a Brăilei prin firma TCE 3Brazi. În fiecare an, el este primul în topul beneficiarilor de subvenţii europene, dar se declară nesatisfăcut de valoarea acestora.
„Sunt total nemulţumit pentru că, în comparaţie cu fermierii din Franţa, Germania sau chiar Ungaria şi Polonia, cei din România primesc subvenţii la nivelul a 35% din ceea ce primesc ceilalţi“, a spus Culiţă Tărâţă.
Un alt beneficiar important este Adrian Porumboiu, care deţine firmele Agrocomplex Bârlad şi Comcereal Vaslui. La rândul său, omul de afaceri Ioan Niculae, anchetat într-un dosar de subminare a economiei naționale în industria chimică, deţine firma Interagro, prin care cultivă teren în Câmpia Română, una dintre cele mai fertile regiuni ale ţării.

Investiţii în sisteme de irigaţii
Marii agricultori spun că banii primiţi din subvenţii merg spre investiţii. „Am investit 170 milioane euro în ultimii opt ani. Pentru sistemul de irigaţii am cheltuit anul trecut 15,3 milioane euro, iar în anul anterior alte zece milioane de euro. Pentru ridicarea unui siloz am investit în 2011 alte 10,8 milioane euro, din care două milioane euro din fonduri europene, alte 5,5 milioane euro mergând pentru construirea unui complex de porci. În fiecare an facem investiţii majore“, a spus Culiţă Tărâţă.
„Numai în sisteme de irigaţii am investit până acum patru milioane de euro“, spune şi Ştefan Poenaru. Acesta controlează Agrofam Feteşti şi exploatează aproape 20 mii de hectare în sudul ţării. Scopul acestor cheltuieli este creşterea productivităţii şi ajungerea la un nivel apropiat de cel european. „Obţinem anual o producţie de cereale cuprinsă între 375.000 şi 450.000 tone, dar obiectivul nostru este să ajungem la 550.000 tone pe an. Sper ca în maximum doi ani să ne atingem scopul, tocmai de aceea încercăm să investim şi în construcţia de silozuri. Acum avem trei silozuri cu o capacitate de depozitare de numai 140.000 tone“, spune patronul TCE 3Brazi.

Cioloş vrea plafonarea subvenţiilor la 300.000 euro
Totalul plăţilor directe pe suprafaţă alocate României, de 700 milioane euro, au fost împărţite între cei 1,12 milioane de fermieri deţinători a cel puţin un hectar de teren agricol. În acest fel, aproape 4% din totalul banilor merg către 10 firme.
Situaţia s-ar putea schimba totuşi după anul 2013, întrucât la nivel european s-a ajuns la concluzia că marii latifundiari primesc prea mulţi bani de la bugetul comunitar. Astfel, unul din cele 10 puncte esenţiale din propunerea reformei Politicii Agricole Comune se referă la plafonarea plăţilor directe către fermele mari, cu suprafaţă de peste 1.000 de hectare, până la un nivel de 300.000 euro pe an pentru un fermier.
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a arătat că propunerea de plafonare a subvenţiilor în noua Politică Agricolă Comună vine în contextul nevoii de transparentizare a modului de utilizare a fondurilor europene şi nu este o măsură împotriva fermelor mari. „Eu cred că prin PAC putem găsi instrumente de susţinere a creşterii performanţei fermelor mari pentru ca ele să evolueze şi să-şi întărească locul pe care îl au în mediul producţiei agricole, dar să găsim modalităţi clare şi transparente care să arate rezultate, dincolo de această subvenţie legată de o susţinere a venitului de bază al fermei“, a precizat comisarul european.