Lumea riscă să ajungă în situaţia în care va fi nevoită să cheltuiască 250 de miliarde de dolari numai pentru monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) pentru 2030, ceea ce ar însemna că vor trebui să fie redirecţionaţi bani alocaţi pentru combaterea sărăciei şi protejarea mediului, arată un studiu publicat miercuri, transmite Reuters.
Studiul sugerează că guvernele ar trebui să reducă actuala listă formată din 169 de ţinte specifice de dezvoltare durabilă în ideea de a reduce cheltuielile generate de strângerea de date statistice. Însă, un oficial al Băncii Mondiale a contestat rezultatele studiului, apreciind că estimările de cost sunt mult prea mari.
Potrivit unui studiu realizat de Morten Jerven, expert la Universitatea Simon Fraser din Canada, monitorizarea fiecăreia dintre cele 169 de ţinte ar costa 1,5 miliarde de dolari dacă ar fi urmărite prin recensăminte şi sondaje referitoare la standardele de viaţă şi sănătate. Aceasta ar însemna un total de 254 miliarde de dolari pentru toate cele 169 de ţinte, adică dublu faţă de donaţiile făcute anual de ţările dezvoltate.
'Dacă suntem serioşi cu privire la monitorizarea dezvoltării, trebuie să reducem lista de ţinte', a declarat Morten Jerven.
Rezultatele studiului său arată că procesul de colectare a datelor este unul costisitor, chiar cu ajutorul Internetului şi al tehnologiei moderne. De exemplu, SUA au cheltuit 13 miliarde de dolari cu ocazia ultimului recensământ din 2010. În plus, multe state în curs de dezvoltare, în special din Africa sub-sahariană, au nevoie de ajutor pentru a-şi îmbunătăţi procedurile de colectare a datelor.
Însă, Gabriel Demombynes, un înalt oficial din conducerea Băncii Mondiale, susţine că estimarea lui Morten Jerven, potrivit căruia monitorizarea unei ţinte ar costa 1,5 miliarde de dolari, este una supra-evaluată, iar agenţiile naţionale de statistică din multe ţări cu venituri medii sunt într-o stare mai avansată decât estimează Jerven.
'Costul pentru donatorii internaţionali în vederea acoperirii datelor lipsă este unul gestionabil, de ordinul a 300 de milioane de dolari pe an', a apreciat Demombynes.
Liderii din întreaga lume ar urma să fixeze noi obiective de dezvoltare durabilă, precum îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asigurarea accesului la energie, atunci când actualele obiective de dezvoltare ale mileniului pentru reducerea foametei şi sărăciei vor expira în 2015. AGERPRES