Într-o proporţie de 26% firmele germane locale consideră că perspectivele economice ale României sunt pozitive, în timp ce 7% dintre acestea apreciază situaţia economică a ţării ca fiind bună, arată un sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Romano-Germană.
Numărul celor care consideră că situaţia este bună a crescut la 50% (2013- 36%, 2012- 42%), iar peste jumătate dintre firme sunt de părere că în acest an situaţia firmei lor se va îmbunătăţi (2013- 50%). În ce priveşte cifra de afaceri, 58% dintre cei care au răspuns se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mare, aşteptările în această privinţă sunt mari, arată sondajul.
Situaţia economică generală bună se regăseşte şi în intenţia de a angaja personal nou.
Peste 45% din companii intenţionează să angajeze personal, doar 14% se gândesc la o reducere de personal. Astfel România se află şi ea în trendul regiunii, în acelaşi timp este cel mai bun rezultat din 2008 încoace.
Desigur că la aceste evaluări joacă un rol important şi evoluţiile macroeconomice din Uniunea Europeană în ansamblul ei, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că România derulează peste 70% din comerţul său cu statele din cadrul Uniunii, arată chestionarul.
În ceea ce priveşte perspectivele fiecărei branşe, peste o treime din firmele chestionate se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei branşei lor faţă de anul anterior, doar 16% văd o înrăutăţire a situaţiei. Anul trecut 19% din cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va înrăutăţi.
Referitor la calitatea amplasamentului investiţional, între cele mai importante criterii investiţionale pentru companii se numără resursele umane disponibile.
În privinţa condiţiilor de pe piaţa muncii, costurile scăzute cu forţa de muncă, aflate sub nivelul celor din Europa de Vest, reprezintă doar un motiv pentru realizarea de investiţii în România.
Alţi factori se referă la funcţionalitatea mediului de afaceri. În această categorie intră infrastructura, disponibilitatea şi calitatea furnizorilor sau comportamentul de plată al partenerilor. În ce priveşte infrastructura, aici România mai are mult de recuperat. Din păcate România nu a reuşit să-şi îmbunătăţească în ultimii ani infrastructura, iar acesta este unul din punctele de care investitorii germani se plâng cel mai des.
România, pe ultimul loc
În clasamentul statelor participante la chestionar, România se află în această privinţă pe ultima poziţie. Doar 7% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi, în timp ce 41% sunt nemulţumiţi şi 28% chiar foarte nemulţumiţi, restul fiind indecişi. În ce priveşte disponibilitatea furnizorilor, România s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut (30% sunt mulţumiţi, 2013- 20%).
Companiile germane prezente în România nu sunt mulţumite cu multe domenii ale politicilor economice, dar şi în celelalte ţări din ECE situaţia este asemănătoare.
În ceea ce priveşte sistemul fiscal şi administraţiile fiscale, 46% din firme sunt nemulţumite (2013- 45%), iar 33% chiar foarte nemulţumite (2013- 28%).
Referitor la nivelul de impozitare 55% s-au exprimat negativ (2013- 49%). Nemulţumite sunt firmele, de asemenea, de siguranţa juridică, unde România se situează şi în acest an sub media ECE cu 61% de răspunsuri la categoria nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi.
Potrivit sondajului, în unele puncte, cum ar fi siguranţa juridică sau predictibilitatea politicilor economice, nemulţumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales în ce priveşte colaborarea cu administraţia publică şi eficienţa acesteia (49% nemulţumiţi, 16% foarte nemulţumiţi, 2013- 45% respectiv 20%). În această categorie au fost incluse birocraţia, corupţia (34% nemulţumiţi, 41% foarte nemulţumiţi, 2013- 34%, respectiv 44%), accesul la ajutoare financiare (33% nemulţumiţi, 28% foarte nemulţumiţi, 2013- 39%, respectiv 32%), transparenţa la licitaţiile publice (30% nemulţumiţi, 36% foarte nemulţumiţi, 2013-40% respectiv 34%).
Companiile subliniază nevoia de transparenţă în domeniul achiziţiilor publice, care rămâne în România o zonă în care este necesar să se acţioneze urgent în ce priveşte transparenţa şi crearea unor condiţii-cadru clare şi eficiente. România se află aici sub media ECE cu 66% răspunsuri negative, dar înaintea Cehiei sau a Bulgariei.
Condiţii concurenţiale neloiale
'Nu doar în cazul proiectelor publice mari, firmele germane, dar şi cele româneşti, se văd deseori puse în faţa unor condiţii concurenţiale neloiale. Pe acest fond AHK România a înfiinţat la mijlocul anului 2013 un grup de lucru care are ca scop schimbul de experienţă şi elaborarea de propuneri concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul achiziţiilor publice. În acest sens am elaborat şi un document de poziţie. Acesta conţine propuneri concrete, prin care se urmăreşte reducerea problemelor care apar în procesul achiziţiilor publice. Propunerile se bazează mai ales pe experienţa îndelungată pe care companiile participante au acumulat-o de-a lungul timpului în România. Este vorba de aspecte precum proiecte viitoare, management şi personal, structurarea caietelor de sarcini, conformitatea ofertelor, criterii de calificare, emiterea certificatului la finalizarea contractului, pentru a numi doar câteva. Acestea au efecte asupra unor domenii precum construcţiile sau sănătatea şi se extind către întregul sistem de licitaţii publice. Pentru că un mod de lucru deficitar în acordarea de contracte publice sau, dimpotrivă, dezvoltarea şi optimizarea acestuia, are efect negativ respectiv pozitiv asupra atragerii de fonduri UE şi în general asupra evoluţiei economice a ţării', subliniază reprezentanţii Camerei.
Chiar dacă numeroase companii germane sunt nemulţumite de anumiţi factori ai amplasamentului investiţional, totuşi majoritatea (83%) ar alege din nou România ca amplasament investiţional, doar 17% ar avea în vedere amplasamente alternative.
România se menţine pe locul al 11-lea în clasamentul celor mai atractive ţări din Europa Centrală şi de Est. Cea mai atractivă ţară din regiune este Polonia, urmată de Cehia şi Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) şi Albania (20).
Majoritatea firmelor chestionate provin din industria prelucrătoare (35%) şi din domeniul servicii (34%), urmate de comerţ (21%), construcţii şi energie (câte 5%).
AGERPRES