Astfel, 26,6% din cheltuielile casnice merg către alimente, 2,5% către băuturi non-alcoolice, 2,2% sunt destinate băuturilor alcoolice, iar 2,8% reprezintă serviciile de catering.
În ceea ce privește media europeană, aceasta este 11,9 % pentru alimente, 1,2% pentru băuturi non-alcoolice, 1,5% pentru băuturi alcoolice şi 6,9% pentru servicii de catering.
România este fruntaşă atunci când este vorba de procentul cheltuielilor pentru alimente din totalul celor casnice, respectiv 26,6%, fiind urmată de Lituania (23,3%), Bulgaria (21%) şi Estonia (20,9%). De menţionat, însă, că datele cu privire la Lituania sunt din 2007, iar cele referitoare la Bulgaria, din 2005.
De asemenea, România ocupă locul doi în privinţa băuturilor non-alcoolice, fiind depăşită doar de Ungaria, cu 2,6%.
Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor pe băuturi alcoolice în cheltuielile casnice se înregistrează în Estonia (5,8%), Ungaria (5%) şi Lituania (5% în 2007). La cheltuielile pentru servicii de catering, pe primul loc se situează Spania (14,8%), urmată de Irlanda (11,8% în 2008) și Grecia (10,4%).
În ceea ce priveşte companiile de vânzare cu amănuntul, nespecializate pe anumite produse – dar în care predomină alimentele, băuturile şi tutunul –  România se află pe locul 2, cu aproximativ 60.000 astfel de companii. Pe primul loc se situează Polonia, cu circa 68.000. Ca număr de angajaţi în acest domeniu, însă, Marea Britanie este în frunte, cu aproximativ 1.100.000 angajaţi în circa 30.000 de companii de acest gen. Prin comparaţie, la cele 60.000 de companii, România nu are decât aproximativ 238.000 de angajaţi.
Cele mai multe companii de vânzare cu amănuntul specializate pe alimente se aflau în 2008 în Spania (23% din totalul companiilor din UE şi 18% din totalul angajaţilor), Italia (22%, respectiv 15%), Germania (6%, respectiv 14%) şi Marea Britanie (6%, respectiv 12%).
Potrivit Eurostat, în 2008, peste 48 milioane de oameni erau angajaţi, în UE, în lanţurile de comercializare alimentară, ceea ce reprezintă echivalentul a o cincime din totalul angajaţilor din cadru Uniunii Europene. Lanţul a generat o valoare adăugată de 750 miliarde euro, adică echivalentul a aproximativ 6% din PIB-ul Uniunii Europene.