Într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare, analistul politic Cozmin Guşă vorbeşte despre 3 scenarii posibile privind România după alegerile parlamentare din luna decembrie.

“Odată cu depunerea listelor pentru alegerile parlamentare, de vineri vom intra într-o sarabandă a ofertelor, manipulărilor și loviturilor electorale. Desigur, există încă și scenariul alternativ al unui LOCKDOWN MONDIAL, impus de #stareaCOVID după jumătatea lui noiembrie, iar dacă Germaniei îi surâde economic o atare posibilitate, este posibil ca și nouă să ne fie impusă amânarea alegerilor pentru februarie-martie.

Dacă alegerile se țin la termen, putem însă evalua încă de pe acum, cu suficientă precizie, care va fi majoritatea parlamentară ce va guverna România, cel puțin pe durata lui 2021, și după o scurtă evaluare a potențialului partidelor, o să descriu cele 3 scenarii posibile”, îşi începe Cozmin Guşă analiza.

Soarta partidelor din România după alegerile din 6 decembrie

“PNL

Liberalii au șanse electorale să-și adjudece locul 2 în urma votului din 6 decembrie, dar este foarte important dacă scorul lor va fi la plus-minus 30% sau mai apropiat de 35%. Handicapurile unei guvernări execrabile, listele cu vulnerabilități flagrante, atacurile tuturor împotriva lor, vor crea PNL și lui Iohannis nu doar o nervozitate vecină cu isteria, dar și nevoia implementată subteran de a frauda votul prin orice mijloace, iar ceea ce s-a produs (și nu s-a anchetat!) la locale, îi va încuraja să procedeze cu și mai multă râvnă în operațiunea de FURT ELECTORAL.

PSD

Pesediștii au prima șansă și se pregătesc serios să câștige alegerile, dar știu bine că VOR CÂȘTIGA PENTRU A … NU GUVERNA. Există doar un scenariu posibil, dar improbabil, al câștigului majorității parlamentare simple după redistribuire, dar și-acolo GARDIENII LUI IOHANNIS s-au pregătit, și vor fi cca 25-30 de parlamentari ce vor schimba tabăra pesedistă dacă va fi nevoie, imediat după depunerea jurământului, pe modelul UNPR-INTERES NAȚIONAL, patentat demult de către STATUL PARALEL.

USR-PLUS

Pluseriștii nu mai sunt considerați azi ca alternativă, căpătând în urma rezultatului slăbuț totuși de la locale, statutul de BALAMA PARLAMENTARĂ. Scorul lor va fi așezat în jurul a 10%, neputând atinge nici măcar pragul de 15%, din mai multe motive: acuzele dovedite de fraudă la locale temperează drastic entuziasmul alegătorilor lor, scandalurile interne se vor înmulți substanțial în următoarele zile, sunt dezorganizați în mediul rural, diaspora îi va vota în număr mult mai mic decât la europarlamentare, și-n fine, vedeta Nicușor Dan și-a semnat demult transferul în echipa Iohannis-PNL, dar își va oficializa statutul doar în decembrie, tocmai spre a fi mai credibil în rolul de ACUZATOR PUBLIC ANTI PSD, pe aliniamentul trâmbițării despre administrarea frauduloasă a Bucureștiului de către Gabi Firea.

PMP

Popularii conduși în această campanie de către Eugen Tomac, ce va fi sprijinit dar secondat doar de către Băsescu, are șansa mesajului național-patriotic, ce-i asigură adresabilitatea la un electorat potențial ce sare de 20%. Dacă Tomac reușește să motorizeze un echipaj parlamentar de 4-5 vectori publici credibili pentru acest electorat, apoi să spargă bariera mediatică impusă cu mai multă forță de vineri încolo de către PNL-PSD, are șanse bune să-și îmbunătățească rezultatul de la locale către un 7-8% consolidat.

UDMR

Udemeriștii se mișcă discret și eficient sub bagheta lui Hunor Kelemen, care azi apare chiar ca cel mai sofisticat lider de partid politic. Nu cred că are nicio problemă să-și atingă obiectivul de 7% ca reprezentare parlamentară.

PRO ROMÂNIA

După locale apare clar că atât lui Tăriceanu, dar și lui Ponta, li s-a „terminat benzina”, iar într-un fel asocierea lor, „nășită” de către REZERVIȘTII STATULUI PARALEL în scopul creării altei balamale parlamentare, apare azi ca o masură disperată, de UNIRE A NEPUTINȚELOR. Scandalurile de corupție dovedită ce se vor ține lanț de ei în perioada următoare, le vor mina în plus potențialul electoral, așezându-i pentru un vot ce nu va depăși 4%.

Partidele de tipul PER sau PPUSL vor genera un vot de cca 2% fiecare, și vor mai exista formațiuni ce vor câștiga în jurul a 1%, întregind tabloul electoral până la 100%.”

Care sunt cele trei scenarii posibile după alegeri, potrivit lui Cozmin Guşă?

“SCENARIUL 1

Pentru consolidarea susținerii parlamentare și împărțirea “judicioasă” a oprobiului public din 2021, cel mai comod pentru Iohannis va fi o coaliție parlamentară de tipul PNL-USR/PLUS-PMP-UDMR, KWI atingându-și astfel scopul declarat public de izolare totală a PSD, și fără discutarea pretențiilor acestora de acces la resurse guvernamentale.

SCENARIUL 2

În cazul radicalizării (din disperare sau comandamente externe!) a mesajului USR/PLUS împotriva PNL-Iohannis, atunci se va încerca o majoritate mai fragilă de tipul PNL-PMP-UDMR, în acest scenariu fiind transferați rapid în ECHIPAJUL IOHANNIS atât pesediștii de care vorbeam mai sus, plus parlamentarii din USR/PLUS fideli lui Nicușor Dan, pe care acesta îi va momi cu sinecuri consistente ce țin de PMB.

SCENARIUL 3

În funcție de scorul PNL și obligațiile externe pe care Iohannis și le-a asumat subteran (!), putem avea și o GUVERNARE PNL DE CRIZĂ, deci minoritară, dar care va fi sprijinită la învestire pe modelul din noiembrie 2019, apoi și pe parcursul guvernamental din 2021, exact pe modelul pe care-l experimentăm în ultimul an.

Desigur că și alte scenarii sunt posibile, dar total improbabile, așa că nu le dau nicio șansă reală de materializare, tot ceea ce se va declama despre acestea vor fi simple „balonașe de săpun” dedicate mobilizării activelor de partid, ce pot acționa însuflețit doar dacă li se oferă perspectiva participării la guvernare.

Dacă m-ați întreba pe care dintre scenarii aș paria, vă răspund că îl văd cel mai probabil pe-al treilea.”