Piata interna a bunurilor de consum si a serviciilor este configurata, in linii mari, de cheltuielile banesti de consum ale celor 7.566.730 de gospodarii identificate de Comisia Nationala de Statistica pe intinsul intregii tari.Calculate dupa bugetul mediu de venituri si cheltuieli al unei gospodarii, in 1998, rezulta ca puterea de cumparare a populatiei, respectiv veniturile banesti au fost, anul trecut, de 115.863,6 miliarde lei.In dinamica, puterea de cumparare reala s-a micsorat, in 1998, cu
Piata interna a bunurilor de consum si a serviciilor este configurata, in linii mari, de cheltuielile banesti de consum ale celor 7.566.730 de gospodarii identificate de Comisia Nationala de Statistica pe intinsul intregii tari.
Calculate dupa bugetul mediu de venituri si cheltuieli al unei gospodarii, in 1998, rezulta ca puterea de cumparare a populatiei, respectiv veniturile banesti au fost, anul trecut, de 115.863,6 miliarde lei.
In dinamica, puterea de cumparare reala s-a micsorat, in 1998, cu 3,1% fata de 1997, sub influenta miscarii preturilor.
Castigurile salariale medii nominale nete au inregistrat, in primele opt luni din acest an, o crestere cu circa 20%, ajustate insa cu 11,3% de cresterea preturilor, rezultand o usoara crestere a veniturilor. Cheltuielile banesti efectuate de cele sapte milioane si jumatate de gospodarii ale populatiei s-au ridicat, in 1998, la 113.503 miliarde lei, ceea ce denota o crestere cu circa 2.000 miliarde lei a economiilor populatiei, ca diferenta intre venituri si cheltuieli.
Aprecierea structurii cererii dupa bugetul mediu de venituri si cheltuieli al unei gospodarii difera insa de modul de reflectare pe piata.
Daca, in medie, gospodariile aloca achizitiei de produse alimentare si alimentatiei publice circa 39% din totalul cheltuielilor banesti, marfurilor nealimentare, inclusiv investitiilor imobiliare, 26,4%, iar serviciilor 16,8%, pe piata structura efectiva a desfacerilor de marfuri si servicii se repartizeaza astfel: marfuri alimentare – circa 30% din vanzari, marfuri nealimentare, 56% din vanzari si 14% – prestari de servicii. In 1998, vanzarile de marfuri alimentare au fost de 29.869 miliarde lei, la marfuri nealimentare de 56.485 miliarde lei, iar la servicii de piata prestate populatiei, 13.390 miliarde lei. Aceste abateri fata de nivelele medii de consum desemnate de bugetele populatiei semnifica o adancire a polarizarii sociale, in sensul ca multe gospodarii cu venituri mici nu se pot inscrie in nivelul mediu al cheltuielilor pentru produse alimentare, in timp ce gospodariile cu venituri ridicate aloca mult peste medie cumpararii de marfuri nealimentare.
De asemenea, in mediul rural, ponderea consumului din resurse proprii, in special alimentar, este triplu fata de mediul urban, ajungand la 54,2% in structura cheltuielilor totale de consum.
Se mentine un ecart important urban/rural si in ceea ce priveste dotarea cu bunuri de folosinta indelungata la televizoare color, autoturisme, masini de spalat rufe, aspiratoare de praf.
Diferentele dintre sat si oras se reflecta si prin prisma cheltuielilor medii efectuate pentru plata energiei electrice si termice, gazelor naturale, apei si salubritatii, care, pentru o gospodarie urbana, sunt in medie de 5,9 ori mai mari decat pentru o gospodarie din mediul rural.
Se pot identifica in structura cheltuielilor cu serviciile doua tipologii distincte de gospodarii: cele care aloca circa 45% din totalul cheltuielilor cu serviciile asigurarii elementelor de confort minim si cele care aloca 15% din cheltuielile cu serviciile pentru utilitati, nefiind racordate la retelele publice de gaze naturale, apa, canalizare, termoficare.
Decalajul dintre urban si rural este determinat atat de nivelul veniturilor populatiei rurale, de potentialul economic local, cat si de efortul comunitar pentru modernizarea infrastructurii si extinderea retelelor de apa curenta, gaze, canalizare.
In ceea ce priveste ritmul de inlocuire al aparatelor de uz casnic (aragaze, frigidere, masini de spalat rufe, aspiratoare de praf), este util de stiut ca perioada de provenienta este de cele mai multe ori anterioara anului 1990, astfel ca, treptat, apar necesitatile de inlocuire. O tendinta de crestere evidenta se remarca la televizoare color – crestere de 4,5 ori, in decada 1991-1998, fata de decada precedenta, si la autoturisme – crestere de 1,5 ori in aceesi perioada.
Consumul final al gospodariilor populatiei, care insumeaza toate bunurile si serviciile utilizate pentru satisfacerea directa a nevoilor populatiei rezidente, a reprezentat in 1998 circa trei sferturi din produsul intern brut, respectiv 255.886 miliarde lei. In primul semestru din acest an, s-a inregistrat o crestere usoara in preturi curente al consumului final al populatiei – cu 0,4% – care insa, in termeni reali, este o scadere cu 3,9% fata de aceeasi perioada din anul precedent (respectiv 146.797 miliarde lei).
In structura sa se regaseste, alaturi de cheltuielile banesti de consum ale populatiei, autoconsumul – echivalent cu circa 30% din cheltuielile banesti de consum, prestatiile sociale echivaland cu circa 10% din PIB si alte consumuri in natura (consumuri colective in armata, achizitii).