36% dintre cetățenii ungari ar putea rezista o lună fără salariu
În ultimii ani, în Ungaria salariile medii au crescut semnificativ. În acest an, în iulie, de exemplu, salariul mediu net s-a apropiat de 335.000 de forinţi, ceea ce înseamnă o creştere anuală de peste 15%. În anii anteriori – între 2017 şi 2021 – salariul mediu net a crescut anual cu 9-13 la sută. Sondajul K&H privind viitorul sigur măsoară de ani de zile perioada pe care membrii grupei de vârstă 30-59 de ani o pot depăşi fără salarii, însă această perioadă nu a crescut semnificativ în paralel cu creșterile salariale. Conform rezultatelor cercetării reprezentative efectuate în al doilea trimestru din acest an, respondenţii au bani economisiţi suficienţi în medie pentru şapte luni. Însă, luând în calcul situaţia din ultimii ani se poate observa că în 2017 perioada în care oamenii erau nevoiţi să trăiască din economiile lor era de opt luni, în 2018 era de şase luni, iar în anii 2019, 2020 şi 2021 această perioadă a fost de şapte luni.
36% dintre respondenți ar putea acoperi cheltuielile o singură lună dacă nu ar primi salariu
Din datele detaliate mai rezultă că 36% dintre respondenţi ar putea acoperi cheltuielile doar timp de o lună, dacă nu ar primii salarii. Acest procent este, în esenţă, echivalent, cu rezultatul din ultimii cinci ani. Potrivit sondajului din acest an, 23% din intervievaţi ar putea trăi fără salariu timp de 3 luni, 14% timp de 6 luni sau un an și 5% mai mult de 2 ani. Faptul că creșterea salariilor nu este chiar vizibilă în evoluția perioadei care poate fi finanțată fără salariu, se poate explica parțial prin faptul că în ultimii ani mulți au folosit surplusul de bani pentru investiții, cum ar fi pentru renovarea locuințelor, achiziționarea de mașini şi bunuri de folosință îndelungată. Iar astfel se poate explica, într-o măsură, faptul că, pe baza datelor privind comerțul cu amănuntul, volumul cifrei de afaceri a produselor nealimentare, inclusiv a bunurilor de folosință îndelungată, a crescut anual cu 9-10% din 2017 până în 2019, iar în 2020 acest surplus a fost doar de 0,3% din cauza epidemiei cu noul coronavirus, pentru ca în anul 2020 creşterea să fie de cinci la sută.
Sondajul de opinie a dat un răspuns şi la obiceiurile de economisire
În al doilea trimestru al acestui an, un sfert din persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 59 de ani nu au putut economisi nimic, respectiv au spus că de obicei nu pun nimic deoparte. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparaţie cu anul precedent, când ponderea acestora era de 18,4 la sută. De asemenea, procentul celor care economisesc în mod regulat este de 33% și de obicei pun deoparte suma respectivă la începutul lunii, 12% își completează rezervele din banii rămași la sfârșitul lunii, în timp ce 15% dintre respondenți pun deoparte când primesc o sumă mai mare. Potrivit specialiştilor K&H, în situaţia incertă creată în acest an, din cauza inflaţiei care creşte drastic, economisirea banilor reprezintă o chestiune majoră. Cei care au posibilitatea ar trebui neapărat să caute diferite scheme de economisire pentru ca banii economisiți să nu-și piardă din valoare, spun specialiştii, scrie Vilaggazdasag.
