Specialiştii Ministerului Agriculturii elaborează un proiect de hotărâre de guvern (HG) prin care se stabileşte modalitatea în care vor fi acordate despăgubiri în cazul producerii unor calamităţi naturale în agricultură pentru a înlocui Legea nr. 381/2002 a cărei valabilitate a expirat la 1 ianuarie 2010, fiind avizată de Comisia Europeană doar cu aplicabilitate până la sfârşitul lui 2009. În acest moment, legislaţia prevede acordarea de către stat a unei subvenţii cuprinse între 50% şi 70% din prima de asigurare. Noul act normativ aduce câteva schimbări importante atât în privinţa beneficiarilor, cât şi a modalităţii de calcul al despăgubirilor.

În primul rând, proiectul exclude de la plată agricultorii care nu ţin contabilitatea activităţii, dar în acest fel sunt impulsionaţi să opteze pentru fiscalizare. „Acest proiect lasă la latitudinea fiecăruia să pună în balanţă ce îl avantajează: să funcţioneze fără a se constitui în exploataţie cu personalitate juridică sau măcar PFA, ori riscă să piardă despăgubirile“, a spus Veronica Toncea, directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural. La RGA 2010 s-au înregistrat 3.856.000 exploataţii agricole, din care 31.000 au personalitate juridică şi 3.825.000 (99,2%) sunt exploataţii agricole fără personalitate juridică, dintre acestea fiind constituiţi în PFA 5.183 de fermieri. Astfel, există 3.820.393 de agricultori care nu vor avea dreptul la despăgubiri.

Despăgubiri, la valoarea pierderii de venit

O altă noutate este legată de modul în care este stabilită valoarea despăgubirii. Dacă până acum despăgubirile se acordau din valoarea diminuării producţiei, în viitor acestea se vor acorda în funcţie de pierderile de venit suferite din cauza calamităţilor naturale. „Agricultorul va fi despăgubit la pierderea de venit. Astfel, dacă se întâmplă ceva, agricultorul trebuie să-şi stabilească la final de an contabil ce pierderi de venit a înregistrat în decursul acelui an. Aceste date vor fi comparate cu media veniturilor obţinute în trei din ultimii cinci ani. Se va analiza ce pierderi a suferit şi ce venituri a obţinut pe cultura respectivă. Pierderea de venit luată în considerare este cea care depăşeşte 30% şi care poate fi dovedită cu acte. Dacă în trei din ultimii cinci ani media venitului obţinut a fost de 100 lei, iar în anul cu calamităţi venitul a fost de doar 20 lei, statul va suporta diferenţa de 80 lei“, ne-au explicat reprezentanţii ministerului.

Proiectul de HG se află încă în discuţii, pentru că autorităţile îşi dau seama de reacţiile celor care vor fi excluşi de la plata despăgubirilor în cazul în care actul normativ va fi adoptat. Întrucât dovada pierderii de venit trebuie făcută contabil, sunt eliminaţi de la plata despăgubirilor cei care nu s-au constituit nici măcar într-un PFA. În plus, un alt dezavantaj e legat de faptul că banii vor fi încasaţi după doi ani de la producerea evenimentului. Astfel, pierderea de venit va figura în bilanţul contabil realizat în trimestul I al anului calendaristic următor, iar banii de la Ministerul Agriculturii vor fi alocaţi ulterior. În acest fel, se poate ca despăgubirile să ajungă la fermieri după doi ani din momentul producerii calamităţii naturale. Reglementări speciale sunt prevăzute pentru cele cinci fenomene considerate catastrofale; în cazul acestora, dacă nu există asigurare, despăgubirea ce revine agricultorului este la jumătate. Cele cinci fenomene sunt stabilite generic ca fiind seceta, îngheţul, grindina, poleiul şi ploaia. Pentru că aceste fenomene sunt tot mai frecvente, societăţile de asigurări au propus crearea unui fond prin care să fie despăgubite daunele provocate de fenomenele excesive.

„Având în vedere noua Politică Agricolă Comună, un fond public-privat nu se mai poate realiza. E posibilă doar înfiinţarea unor fonduri mutuale pe care fermierii să le conceapă şi care să le aparţină acestora. Potrivit noilor propuneri comunitare, în cazul acestor fonduri, pentru fiecare depunere a fermierilor, va fi acordată, de la UE, o anumită sumă, care nu a fost încă stabilită.“, conchide Veronica Toncea.