4 din 10 angajați din România cheltuiesc 90% din venitul lunar
Angajații din România nu acordă prea multă atenție educației financiare. De exemplu, cei care câștigă mai mult de 10.000 de lei pe lună nu pun economisirea pe primul loc. Aproape 4 din 10 români spun că folosesc aproape tot venitul lunar, până la 90%. În plus, 60% dintre angajați sunt doar moderat mulțumiți de cum își gestionează cheltuielile.
Studiul, realizat de Centrul de Formare APSAP, a fost făcut pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și rural și arată cum își gestionează românii banii, obiceiurile de economisire, investiții, datoriile personale și prioritățile financiare.
„Studiul nostru arată că doar 8% din angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puțin preocupați de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung.
În același timp, poate fi și rezultatul unui consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare financiară riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială, inclusiv pentru angajații cu venituri ridicate, care, în absența unor obiceiuri de economisire și planificare, pot subestima importanța gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung”, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro.
Cum își gestionează românii banii?
Aproape 4 din 10 români spun că folosesc până la 90% din venitul lor lunar, iar 17% folosesc mai mult de 90%. Când nu au bani, 74% aleg să renunțe la unele cheltuieli, 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani.
În schimb, 42% preferă să cheltuiască pe lucruri necesare, nu pe lucruri de care nu au nevoie, iar 60% sunt mulțumiți de cum își gestionează cheltuielile. De asemenea, aproape 63% nu au investit niciodată în acțiuni, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Pe ce cheltuiesc românii banii? Sănătatea nu e prioritară pentru cei mai mulți tineri
Peste 36% dintre oameni spun că își urmăresc cheltuielile săptămânal, iar 13% nu le urmăresc deloc. Dintre bărbați, 71% își monitorizează cheltuielile zilnic sau săptămânal, în timp ce doar 57% dintre femei fac asta. Cât despre tipurile de cheltuieli, bărbații dau mai mulți bani pe divertisment și haine, iar femeile cheltuie mai mult pe educație, sănătate și animale.
De asemenea, femeile sunt mai atrase de promoții și oferte – 11% dintre ele spun că profită de acestea, spre deosebire de doar 5,5% dintre bărbați. Acest lucru arată că femeile sunt mai atente la prețuri și oportunități de economisire pe termen scurt.
Sănătatea, preocuparea financiară principală pentru persoanele de peste 60 ani
Cheltuielile se prioritizează diferit în funcție de vârstă. Persoanele de peste 60 de ani pun cel mai mult accent pe sănătate, fiind o preocupare majoră din punct de vedere emoțional și financiar. Conform studiului, 83% dintre aceste persoane trebuie să cheltuiască sume mari pentru îngrijirea sănătății, inclusiv tratamente, controale și transport medical.
Acest lucru arată că vârstnicii depind mult de serviciile medicale, o realitate inevitabilă pe măsură ce îmbătrânesc. În plus, speranța de viață în România este mai scăzută decât media europeană, iar vârstnicii au de obicei probleme de sănătate cronică, cum ar fi hipertensiunea, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.
„Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător și trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative.
În schimb, pentru generațiile mai în vârstă, situația financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale”, declară Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Tinerii cheltuiesc mult mai puțin pentru sănătate comparativ cu vârstnicii. Doar 38% dintre cei cu vârste între 18 și 25 de ani sunt interesați de cheltuielile pentru sănătate. Acest lucru se datorează lipsei unui comportament proactiv privind sănătatea și educației medicale insuficiente, mai ales în domeniul prevenirii. Mulți tineri nu înțeleg importanța unui stil de viață sănătos și a prevenției, ceea ce duce la neglijarea sănătății pe termen lung.
În mediul rural, 80% dintre persoanele cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul terminat, spre deosebire de 11% dintre cei din mediul urban din aceeași categorie de venituri. Aceasta diferență evidențiază un decalaj educațional care afectează șansele de a obține un loc de muncă mai bine plătit și de a dezvolta obiceiuri financiare sănătoase. În mediul rural, tinerii au acces limitat la studii universitare din cauza lipsei infrastructurii, resurselor financiare și a unui număr mare de abandonuri școlare. Acest lucru le reduce oportunitățile profesionale și șansele de a obține un job bine plătit.
Despre APSAP
Centrul de Formare APSAP, înființat în 2014, este una dintre cele mai de încredere organizații neguvernamentale din România, oferind programe de formare profesională pentru sectorul public și privat. APSAP are o experiență de peste 20 de ani și a instruit mai mult de 250.000 de persoane. Oferă cursuri în domenii ca resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital, vorbit în public, antreprenoriat și management de proiect, toate acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
În fiecare an, sute de companii private solicită serviciile APSAP, atât în format fizic, cât și online. În ultimii patru ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 100.000 de persoane, inclusiv funcționari publici și demnitari din toată țara.
