ceasta este una dintre principalele concluzii ale unui studiu, desfăşurat în luna septembrie a acestui an, de GfK România, în mediul online, pe un eşantion de 602 persoane active profesional, cu educaţie medie şi superioară, utilizatoare de Internet.  Un alt capitol pilon în susţinerea performanţei unei companii faţă de care românii şi-au exprimat o atitudine favorabilă face referire la modul în care firmele din România reuşesc să transmită clar obiectivele individuale, criteriile în funcţie de care atingerea acestora se realizează, precum şi la transparenţa statusului financiar al companiei.
Cu toate acestea, feedback-ul către angajaţi pare să se concentreze într-o măsură mai mică pe punctele tari ale acestora.  «Preocuparea faţă de dezvoltarea carierei oamenilor pe care îi conduc nu este, cel puţin în prezent, un punct forte al angajatorilor locali, aceasta fiind ultima arie din clasament în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al angajaţilor.
Cu toate că un segment relativ mare dintre cei intervievaţi consideră că pot avea un dialog deschis cu managerul lor direct despre dezvoltarea lor profesională, ce lipseşte în acest moment este un sistem de tip meritocraţie care să stea la baza deciziei de avansare, dar şi interesul  manifest al top managementului în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei angajaţilor», declară Marina Udroiu, expert în cercetare organizaţională, specialist GfK Employee Engagement Tool. 
NIVELUL DE ANGAJAMENT   3,68
Activitatea profesională        3,77
Relaţia cu managerul direct     3,49
Conducerea companiei    3,37
Sistemul de evaluare a performanţelor   3,91
Echipa  4,08
Dezvoltarea carierei    3,20
Dezvoltarea personală (aptitudini, cunoştinţe)  3,57 
Privind situaţia pe regiuni geografice, studiul GfK arată că nivelul de angajament cel mai ridicat îl găsim în Muntenia, Dobrogea, Oltenia (aproape 50%) şi cel mai scăzut în Moldova şi în Transilvania (37%), în vreme ce oraşele medii concentrează o proporţie mai mare de ataşament al angajaţilor, la polul opus poziţionându-se oraşele mari. Femeile sunt mult mai implicate în activitatea organizaţiei pentru care lucrează decât bărbaţii, iar acest grad de angajament creşte odată cu vârsta în cazul ambelor sexe. 
O altă concluzie care se remarcă este că, din punct de vedere al ocupaţiei, cei din top management se declară în mai mare măsura implicaţi decât angajaţii de pe alte nivele profesionale, iar cei cu studii medii îi devansează la acest capitol pe cei cu studii superioare. Angajaţii din domeniile educaţie, energetic şi al utilităţilor, dar şi din agricultură se declară cei mai ataşaţi de locul lor de muncă (peste 50% dintre ei) în vreme ce, din punct de vedere al veniturilor, mai fideli sunt cei cu venituri de peste 1500 lei. 
Studiul foloseşte GfK Employee Engagement Tool, instrumentul de cercetare Trustmark dedicat măsurării nivelului de ataşament al angajaţilor, al “fitness-ului" şi energiei organizaţionale care influenţează perfomanţa companiilor.